Serbia trebuie să își îmbunătățească în mod prioritar alinierea la politica externă și de securitate a Uniunii Europene (UE), care s-a diminuat în mod semnificativ de la începutul războiului din Ucraina, președintele Aleksandar Vucic fiind forțat de blocul comunitar să aleagă în ce direcție vrea să conducă țara.
Angajată în procesul de aderare la UE, Serbia ar putea fi obligată să aplice sancțiuni împotriva Rusiei, scrie Le Monde, preluată de Rador.
Potrivit sursei citate, a venit momentul alegerii apelor în Serbia? Această țară balcanică cu tradiție rusofilă, care afișează o formă de neutralitate în conflictul din Ucraina în timp ce pretinde că vrea să adere la Uniunea Europeană, este subiectul unor presiuni fără precedent din partea Bruxelles-ului pentru a-și alege tabăra.
În raportul privind progresul negocierilor de aderare publicat miercuri, 12 octombrie, Comisia Europeană întocmește un rechizitoriu sever la adresa politicii externe duse de Belgrad încă de la începutul războiului din Ucraina, deplângând faptul că Serbia „continuă să mențină relații intense” cu Rusia.
Ce transmite Comisia Europeană Serbiei
Serbia ar trebui să instituie cu prioritate un guvern, angajat ferm în favoarea orientării strategice europene și a procesului de reformă.
Sunt necesare eforturi suplimentare și angajamente politice pentru a continua și a aprofunda reformele și pentru a remedia lacunele, în special în următoarele domeniile-cheie:
- sistemul judiciar,
- lupta împotriva corupției și a criminalității organizate,
- libertatea mass-mediei,
- libertatea de întrunire și ale gestionării interne a crimelor de război.
Serbia trebuie, de asemenea, să își îmbunătățească în mod prioritar alinierea la politica externă și de securitate a UE, care s-a diminuat în mod semnificativ.
Conform raportului UE, rata de aliniere a Serbiei a scăzut de la 64 %în 2021 la 45% în august 2022, în special din cauza acțiunilor pro-Rusia.
„În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Serbia nu s-a aliniat la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei”, se menționează în raport.
De asemenea, Serbia trebuie să abordeze cu fermitate toate formele de dezinformare.
Chiar dacă țările candidate ar trebui să își alinieze politica externă cu cea a Uniunii Europene, Comisia adresează o lungă listă de nemulțumiri președintelui sârb Aleksandar Vucic, reales triumfător în aprilie anul trecut:
- „Serbia nu a condamnat în mod explicit agresiunea Rusiei”;
- „Unele declarații și acțiuni ale oficialilor sârbi au fost direct împotriva pozițiilor UE”;
- „Serbia a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei”;
- „La Belgrad au fost primiți oficiali ruși care se află pe listele de sancțiuni ale UE”.
„Acum, când devine din ce în ce mai clar că Rusia va fi implicată în acest conflict, ar trebui să-și schimbe politica”, speră Srdjan Majstorovic, fost membru al echipei de negocieri sârbe pentru aderarea la UE, care acum prezidează Centrul de Politici Europene de la Belgrad, un think-tank pro-european.
Opinie majoritară pro-rusă
Președintele Aleksandar Vucic a recunoscut și el pentru prima dată, sâmbătă, 8 octombrie, că ar putea fi obligat „să se adapteze la o altă realitate” în ceea ce privește sancțiunile „dacă prejudiciul cauzat Serbiei devine prea mare”.
Fost ministru al informațiilor sub dictatorul Slobodan Milosevic, Vucic este renumit pentru capacitatea sa de a naviga printre interesele geopolitice ale marilor puteri în timp ce flatează opinia publică
Potrivit sondajelor, impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei rămâne extrem de nepopulară.
„Dar președintele Vucic are mijloacele pentru a-și apropia opinia publică, deoarece controlează 90% din mass-media”, adaugă Majstorovic.
Deși a început să pregătească populația pentru eventuala adoptare a sancțiunilor, președintele sârb continuă să transmită mesaje în sens invers. În septembrie, el a semnat un „plan de consultare pentru 2023 și 2024” cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.
Pe 8 octombrie, el a anunțat construirea unei conducte de petrol către Ungaria împreună cu aliatul său, liderul naționalist Viktor Orban, pentru a putea continua să importe petrol rusesc în ciuda embargoului european care urmează să intre în vigoare în luna decembrie.
***
