10 martie, 2020

UE ar trebui să nu reducă, ba chiar să aloce mai multe fonduri pentru creșterea mobilității militare în Europa, cer oficiali din România, Polonia, Lituania și Letonia cu două săptămâni înainte ca liderii UE să reia negocierile asupra următorului buget multianual european.

Miniștrii de Externe ai grupului B9 (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria și România) se întâlnesc marți la Vilnius pentru a testa unitatea membrilor în ceea ce privește inițiativele care vizează provocările de securitate pe flancul estic al NATO.

Prin intermediul unei scrisori deschide citate de Euractiv, Letonia, Lituania, Polonia și România afirmă că Bruxelles-ul ar putea submina ambițiile europene prin tăierea fondurilor alocate prin programul de mobilitate miliatră- una dintre prioritățile anunțate de Comisie care ar urma să facilitaze deplasarea rapidă a trupelor și a echipamentelor în Europa în cazul unui conflict cu Rusia.


Apelul apare în contextul în care în ultimul ”document tehnic” privind bugetul UE 2021-2027 este propusă reducerea finanțării destinate programului spațial european și tăierea tuturor alocărilor pentru programul de mobilitate militară.

În parcursul de negociere, fondurile propuse pentru programul de mobilitate militară au evoluat permanent descendent: Comisia a propus inițial o alocare de 6,5 miliarde euro, Președinția finlandeză a Consiliului a redus finanțarea la 2,5 miliarde, președintele Charles Michel a propus o alocare de 1,5 miliarde, iar ultimul document tehnic are trecută cifra 0 în dreptul acestui program.

”Ambiția UE de a deveni un jucător important în gestionarea riscurilor de securitate va fi serios compromisă dacă planul de mobilitate militară este lăsat fără finanțare adecvată chiar de la debut”, spun oficilii celor patru state, care îi cer Ursulei von der Leyen și celorlalți oficiali europeni ”să respecte angajamentele făcute prin acest program”, pe care îl descriu drept ”proiect-fanion de cooperare NATO-UE”.

Mobilitatea militară este cel mai mare obstavol în calea desfășurării rapide a trupelor și echipamentelor între granițele interne ale UE. Comisia Juncker s-a angajat în 2018 să îmbunătățească infrastructura de transport pe anumite coridoare strategice în Europa și să ridice barierele din calea deplasării militare rapide, o chestiune vitală pentru securitatea flancului de est al NATO.


23 de state membre UE au aderat la proiectul de optimizare al deplasării peste granițele interne derulat de Agenția Europeană de Apărare. Singurii membri UE care nu au aderat la această inițiativă sunt Danemarca, Finlanda, Irlanda și Slovenia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: