Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
UE grăbește lansarea noii generații de sateliți proprii și dorește o alianță a “lansatorilor”
de Iulian Soare , 12.1.2021
Uniunea Europeană vrea să activeze viitoarea generaţie a sistemului Galileo de navigaţie prin satelit cu „o primă lansare în 2024”, în avans faţă de calendarul prevăzut, a anunţat marți comisarul european responsabil pentru domeniul spaţial, Thierry Breton (foto).
„Nu e timp de pierdut cu tehnologii din trecut, deoarece trebuie să protejăm Europa în viitoarele competiţii tehnologice”, a declarat oficialul, în cadrul celei de-a 13-a ediţii a Conferinţei Spaţiale Europene de la Bruxelles.
Comisia Europeană a emis în mai 2018 un aviz pentru achiziţia a patru sateliţi de nouă generaţie „care au caracteristici evoluate pentru a asigura continuitatea constelaţiei Galileo în 2025-2026”.
„În urma evaluării tehnice (a ofertelor înaintate de producători – n.r.), a fost luată decizia. Ea va fi anunţată până la sfârşitul lunii”, a declarat Thierry Breton, citat de Reuters, agenție preluată de Agerpres.
Autonomie strategică
Sistemul de navigaţie prin satelit este unul dintre programele esenţiale ale UE în sectorul spaţial.
Cei 26 de sateliţi ai săi, care ar urma să ajungă pe termen lung la 30, reprezintă alternativa la sistemele american (GPS), rus (GLONASS) sau chinez (BeiDou) şi ar trebui să îi asigure UE autonomie strategică în acest domeniu.
Din cele 13,2 miliarde de euro consacrate domeniului spaţial pentru perioada 2021-2027 de către UE, 8 miliarde ar urma să fie alocate pentru Galileo, iar 4,8 miliarde, pentru programul Copernicus de observare a Pământului.
Alături de cele două constelaţii, Thierry Breton vrea de asemenea ca UE să dispună de propria constelaţie pentru a furniza internet de mare viteză.
„Europa nu îşi poate permite să fie divizată în privinţa acestor chestiuni strategice”
Folosind tehnologii cuantice, ea ar permite să elimine „zonele albe”, în care nu există conexiune, şi „să menţine continentul conectat indiferent ce s-ar întâmpla”, a explicat comisarul european.
„Obiectivul meu este să avansăm rapid. Prin urmare, ar fi oportun ca în acest an Comisia să prezinte Parlamentului European şi Consiliului o propunere pentru a avansa concret”, a pledat comisarul.
Alianța ESA – companii europene în domeniu
Breton a dezvăluit de asemenea intenţia UE de a „iniţia o alianţă europeană a lansatorilor” care să aducă împreună „în următoarele luni” Agenţia Spaţială Europeană, companiile din domeniu şi statele membre.
Obiectivul ar fi de a stabili „o foaie de parcurs europeană comună pentru viitoarea generaţie de lansatori şi de tehnologii pentru a asigura un acces autonom la Spaţiu”.
„Europa nu îşi poate permite să fie divizată în privinţa acestor chestiuni strategice, trebuie să fim capabili să depăşim interesele naţionale”, a spus el.