Trilaterala de la Ismail / Ucraina încetează orice formă de dragaj pe Bîstroe; CE recomandă creșterea capacității pe Sulina, canalul desemnat în Solidarity Lanes

Ucraina va înceta orice tip de dragaj pe Canalul Bîstroe, anunță Ministerul Transporturilor, după trilaterala ce a avut loc pe această temă, marți, la Ismail. Au participat echipele de negociere stabilite de București și Kiev, dar și experți din Direcția Generală Mobilitate și Transporturi (DG MOVE), sosiți în România pentru a se informa și a media disputa dintre cele două țări.

Partea ucraineană a asigurat, de asemenea, că va demara demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare adâncimea pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe, conform unui comunicat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

Experții Comisiei: Canalul Sulina figurează în Planul Solidarity Lanes, capacitatea acestuia trebuie extinsă

Reprezentanţii Comisiei Europene au fost de acord cu solicitările României şi au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina. Acest aspect a fost subliniat de reprezentanţii DG MOVE şi confirmat de omologii ucraineni.

Măsurile pentru creşterea capacităţii canalului Sulina vizează:

• sporirea numărului de piloţi
• modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte
• achiziţionare de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.

„Reprezentanţii Comisiei Europene au menţionat că peste 50% din traficul de mărfuri sprijinit prin Planul ‘Solidarity Lanes’ se desfăşoară pe Dunăre. În acest context, au subliniat importanţa creşterii capacităţii canalului Sulina, acesta fiind prioritar pentru obiectivele vizate prin ‘Solidarity Lanes'”, se mai spune în comunicat. 

(Citește și: „Canalul Bîstroe / Experți ai DG Move sosesc la București pentru a media disputa dintre Ucraina și România„)

Lucrările de dragare întrerupte, calendarul măsurătorilor continuă

Ucraina efectuează din februarie lucrări de dragare pe canalul Bîstroe și brațul Chilia al Dunării, lucrări despre care oficiali români au declarat că sunt, în realitate, pentru adâncirea și transformarea canalului Bîstroe într-unul navigabil, pentru a asigura o nouă rută exporturilor, dar cu afectarea gravă a ecosistemului Deltei Dunării, unic în Europa.

Lucrările nu au fost precedate de consultarea părții române și ar încălca tratatul bilateral de frontieră, un acord interguvernamental de mediu și mai multe acorduri internaționale la care Ucraina este parte, precum ar fi Convenția de la Espoo.

La întrunierea din Ismail (Ucraina) a participat echipa înființată la Ministerul Transporturilor special pentru negocierile cu Ucraina și condusă de secretarul de stat Ionel Scrioşteanu, echipa Kievului și o delegație a Comisiei Europene.

„La finalul întâlnirii, partea ucraineană şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operaţional, de investiţii etc.). Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galaţi pe braţul Chilia şi pe canalul Bîstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană. Participanţii au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie. Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bîstroe”, arată comunicatul MTI.

Marți, la Ismail, s-au stabilit toate detaliile tehnice pentru inspecția ce ar trebui să înceapă pe 15 martie și să dureze 10 zile. Nave de la Administrația Fluvială Dunărea de Jos vor face măsurători în zona canalului, pentru a vedea dacă a fost modificată adâncimea și s-a schimbat debitul apei. Trei nave sunt pregătite pentru misiune.

În urma acordului cu partea ucraineană, siguranța personalului și a navelor va fi asigurată pe timpul misiunii.

De ce este unică Delta Dunării

Peste 1.200 de specii de plante, 300 de specii de păsări și 45 de pești de apă dulce se găsesc în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în părțile sale ucrainene și românești. Deși în Ucraina Rezervația Biosferei Dunării ocupă doar 20% din suprafața deltei, pe teritoriul său au fost documentate 205 specii de animale supuse protecției speciale în temeiul Convenției de la Berna, inclusiv 42 de specii de păsări.

****