miercuri

29 mai, 2024

13 februarie, 2014

Sancţiunile economice sunt pârghia prin care ar putea fi rezolvată criza din Ucraina, spun mai mulţi politicieni, diplomaţi şi analişti, pe măsură ce se apropie ziua de 17 februarie, când expiră termenul limită acordat de autorități manifestanţilor din Piaţa Independenţei din Kiev pentru a înceta proteste.

Sub presiunea acestor sancţiuni economice, Viktor Ianukovici ar putea fi determinat să fie de acord cu alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate, văzute ca soluţie la criza politică de la Kiev.

Sancţiunile pentru Ucraina, punct de divergenţă între SUA şi UE

Expresia cea mai elocventă a frustrării americanilor faţă de ceea ce pare slăbiciunea europenilor este „Fuck the EU!„,  rostită de adjunctul Secretarului de Stat american, Victoria Nuland, într-o discuţie telefonică avută cu ambasadorul american la Kiev, despre situaţia politică de acolo . Şi chiar dacă mai multe voci, din cancelariile Europene, dar şi de la Bruxelles au sărit să îşi exprime revolta şi să contrazică această percepţie a partenerilor de peste Atlantic, UE nu a trecut la acţiune. Iar inacţiunea duce, pe măsura trecerii timpului, la divizarea opiniilor chiar şi în cadrul Uniunii Europene, şi chiar al unor administraţii naţionale.


Statele Unite susţin impunerea unor sancţiuni, în timp ce poziţia comună a Uniunii este că ele nu trebuie respinse din start, dar nu este momentul aplicării lor. Washingtonul le pregăteşte, în eventualitatea în care violenţele vor escalada din nou. De altfel, a şi acţionat într-o primă etapă: Departamentul de Stat a anulat luna trecută vizele oficialilor ucraineni responsabili violenţele împotriva manifestanţilor.

Filosofia americană a fost exprimată de fostul ambasador la Kiev, în perioada 1998-2000. Steven Pifer a spus, într-un interviu pentru Deutsche Welle, că aceste sancţiuni trebuie să aibă două obiective precise: să arate clar că cei implicaţi în folosirea forţei vor fi sancţionaţi. Ceea ce se întâmplă deja, prin anularea vizelor. Al doilea este acela de a-i determina pe cei din cercul preşedintelui Ianukovici să facă presiuni asupr acestuia ca să accepte un dialog real, nu al surzilor, şi să găssească soluţii la criza politică. Diplomatul american se referă, în mod evident, la oligarhii Ucrainei. „Cred că ar fi folositor ca domnul Ahmetov să îşi folosească influenţa pe care o are asupra preşedintelui Ianukovici, pentru a-l încuraja să negocieze în mod serios o soluţie. Şi dacă ar apărea riscul unor sanţiuni financiare sau restricţii de călătorie pentru domnul Ahmetov, atunci asta ar putea fi o pârghie foarte folositoare”, a spus fostul ambasador.

Evaluarea analiştilor din Statele Unite şi chiar la nivelul administraţiei este că oligarhii din Ucraina, spre deosebire de cei din Belarus sunt mult mai vulnerabili dacă regimul ar fi spus unor sancţiuni economice, pentru că ei au mult mai multe interese şi active în Occident. Uniunea Europeană a anulat vizele preşedintelui Alexadr Lukaşenko şi ale unor oficiali de top de la Minsk şi a dispus îngheţarea activelor din străinătate.

Existenţa acestui risc a dat deja rezultate. La începutul lunii decembrie a anului trecut, mai mulţi oligarhi ucrainenis-au depărtate de Viktor Ianukovici – prin diferite acţiuni, de la relatarea protestelor de către trusturile lor media la trecerea în tabăra manifestanţilor pro-europeni, rostind discursuri pe EuroMaidan. Aşa cum a fost cazul celui aflat pe locul doi în topul celor mai bogaţi ucraineni, Victor Pinciuk.


În plus, Rinat Ahmetov – cel mai bogat om din Ucraina, cu o avere estimată de Forbes la 15,4 miliarde de dolari şi cu afaceri care se întind din Ucraina în Europa şi America – ar fi jucat deja un rol în rundele de dialog, aşa cum au fost ele, care au avut loc între opoziţie şi putere.

Oligarhii ar fi avantajaţi de asocierea cu UE, mai degrabă decât de uniunea vamală iniţiată de Rusia

Belarusul a fost un bun exemplu pentru a vedea ce pot pierde în cazul în care UE ar trece la represalii. Iar analiştii cred că oligarhilor ucraineni nu le este indiferent dacă Ucraina optează pentru asocierea cu UE sau uniunea vamală iniţiată de Rusia.

Magnaţii ucraineni caută maximizarea profiturilor, ca oricare dintre oamenii de afaceri, iar UE a cumpărat bunuri ucrainene în valoare de 14,6 miliarde de euro în 2012. De exemplu, Petro Poroshenko, fostul ministru al economiei al lui Viktor Ianukovici şi cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina, a evaluat o creştere de 30 de puncte procentuale a vânzărilor în UE, de la 10%  la 40%, în cazul semnării acordului de asociere şi liber schimb.

Într-o uniune vamală cu Rusia, oligarhii ucraineni ar trebui să facă faţă concurenţei cu mult mai puternicii oligarhi ruşi, cu o influenţă mai mare la Kremlin.

Opoziţia Europei faţă de sancţiuni: slăbiciune sau prudenţă?

Uniunea Europeană continuă să meargă deocamdată pe aceeaşi idee: ar fi o greşeală impunerea de sancţiuni ucrainei. Este o declaraţie a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, făcută miercuri într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

„Suntem acum într-o fază în care prioritatăţile sunt stabilizarea ţării, evitarea violenţelor şi existenţa unui dialog serios între guvern şi opoziţie. În acest moment, alte măsuri ar putea avea doar un efect negativ”, a spus liderul de la Bruxelles.

În ciuda unei poziţii unitare, exprimată ultima dată după reuniunea miniştrilor de Externe de luni, opiniile în cancelariile europene sunt diferite. Miniştrii de externe german şi ceh au susţinut necesitatea aplicării de sancţiuni, pentru abuzurile asupra manifestanţilor – răpiţi, bătuţi sau dispăruţi fără urmă unii dintre ei – şi încălcarea drepturilor omului. Mai mult, şeful diplomaţiei germane, Franz Walter Steinmeier est în dezacord chiar şi cu Angela Merkel. Cancelarul german crede că sancţiunile nu sunt încă necesare.

Europa preferă să folosească morcovul, nu bastonul

Uniunea Europeană merge mai degrabă pe ideea ajutorului financiar, nu pe cea a sancţiunilor. Argumentul din spatele afirmaţiilor preşedintelui Barroso este simplu: sancţiunile ar afecta populaţia, într-o Ucraină oricum în mari probleme economice.

Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski a avertizat că UE s-ar putea confrunta cu o criză a refugiaţilor din Ucraina, dacă violenţele se amplifică. „Nu putem ignora această ameninţare, dacă situaţia se înrăutăţeşte, aşa cum este posibil. Este o naţiune de 40 de milioane de oameni, iar numărul refugiaţilor ne va afecta pe toţi”, a spus el la o conferinţă în Bruxelles, potrivit Reuters.

În timp ce ruşii oferă sprijin financiar şi reduc preţul gazului pentru Kiev, Europa nu ar putea aplica sancţiuni, argumentează europenii. Într-un interviu acordat publicaţiei Wall Street Journal, şefa politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a declarat că puterile occidentale pregătesc un ajutor financiar substanţial pentru Ucraina. Banii ar urma să vină cel mai probabil prin intermediul Fondului Monetar Internaţional. Ca să îi primească, preşedintele ucrainean Victor Ianukovici va trebui să fie de acord cu mai multe reforme.

Ucraina, într-o situaţie economică dezastruoasă

Ucraina este puternic îndatorată şi nu îşi poate plăti datoriile fără alte împrumuturi. Rusia a promis 15 miliarde de dolari, iar 3 au fost deja acordaţi în forma achizionării de bonduri ucrainene. Totuşi, următoarea tranşă de 2 miliarde este în suspensie, până în momentul în are Kremlinul analizează situaţia politică de la Kiev. Compania ucraineană naftogaz datorează gigantului energetic gazprom 3,3 miliarde de dolari

Ucraina mai are datorii faţă de instituţiile financiare. În 2014 este programată plata a 3,7 miliarde de dolari Fondului Monetar internaţional, iar bonduri guvernamentale în valoare de 5,5 miliarde de dolari ajung anul acesta la maturitate.

Plata datoriilor este complicată şi de evoluţia monedei ucrainene. În 5 februarie a avut ce mai mare devalorizare în raport cu dolarul din ultimii 5 ani încoace. Toţi aceşti factori şi criza politică îi vor face imposibilă Kievului achitatea datoriilor, fără ajutorul Rusiei sau al occidentalilor.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: