Turcia post-puci: Întrebări, evoluții, riscuri

Guvernul de la Ankara a anunțat la mai puțin de 24 de ore de la tentativa de lovitură de stat că a reușit înăbușirea puciului.

Riscurile însă rămân, însă, și sunt la fel de numeroase ca semnele de întrebare, iar deciziile luate acum de guvernanții Turciei ar putea avea impact uriaș nu doar la nivel de regiune, ci și global.

cursdeguvernare.ro a discutat cu mai mulți de politică internațională și problemele de securitate pentru a afla ce semnificații și, mai ales, consecințe ar putea avea evenimentele din Turcia.

Sublinierile aparțin redacției.

Iulian Fota „După împăcarea cu Rusia urmează cearta cu America?”

Turcia – spune Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate – se află la o încrucișare de drumuri și trebuie să aleagă între cele două posibile evoluții – cu un plus de democrație sau cu un minus de democrație. „Adică, Turcia strânsă în jurul unui om sau strânsă în jurul unor valori”, explică analistul.

„Nu știu care este cea mai probabilă, dar decizia este în mâna președintelui Erdogan, el va alege calea.

Poate să folosească lovitura militară ca justificare pentru o conducere și mai autoritară, sau poate să o folosească pentru a strânge Turcia în jurul ideii de democrație”, a explicat Iulian Fota.

În opinia lui Iulian Fota, aceasta va fi prima mare întrebare la care Turcia va răspunde în perioada imediat următoare prin alegerile pe care le va face Recep Tayyip Erdogan: „Vrea președintele Erdogan o conducere autoritară cu riscul agravării situației interne?”

A doua întrebare mare este legată de interacțiunea cu exteriorul și, în primul rând, cu Statele Unite, explică analistul:

„Chestiunea cu Fetullah Gulen (Turcia a somat SUA să-l extrădeze pe Gulen, pe care-l acuză că ar fi omul din spatele loviturii de stat – n. red.) este extrem de sensibilă și rămâne să vedem dacă vom avea sau nu o criză majoră în relațiile turco – americane.

Vrea președintele Erdogan o criză cu Statele Unite, o criză ce poate avea un efect extrem de periculos asupra Alianței Nord-Atlantice și a coaliției împotriva Statului Islamic?

După împăcarea cu Rusia urmează cearta cu America?”

În context, trebuie menționat că la sfârșitul lunii iunie, președintele Erdogan i-a cerut scuze lui Vladimir Putin pentru doborârea, în noiembrie 2015, a unui avion militar rus. De asemenea, duminică, presa de stat turcă a anunțat că în prima săptămână din august va avea o întâlnire a celor președinți, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan.

„Rămâne de văzut dacă agenda internațională – pericolul rus și Statul Islamic – sunt suficiente ca să convingă Occidentul să accepte concesii, adică abaterea Turciei de la calea democratică. Vom vedea”, a mai adăugat Iulian Fota.

Cristian Diaconescu: „Riscurile țin și de asigurarea echilibrului politico-militar în regiunea Mării Negre”

„Este important de urmărit evoluțiile democratice, în general. Pentru că și înainte de această lovitură de stat în Turcia au existat o serie de derapaje de la respectarea, în special, a libertăților civile.

Conducerea Turciei a fost acuzată de faptul că încalcă, uneori, regulile democratice, că are o tendință autocrată, iar președintele și-a dorit să modifice Constituția pentru a transforma Turcia într-o republică prezidențială„, a declarat pentru cursdeguvernare.ro fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

„Riscurile internaționale țin de poziția geostrategică pe care o are Turcia și importanța implicării sale parteneriale în proiecte mari privind combaterea terorismului, a ISIS, de asigurarea echilibrelor într-o regiune extrem de tensionată, poate cea mai tensionată la nivel global, de participarea Turciei la coridoarele de energie și la asigurarea echilibrului politico-militar în regiunea Mării Negre.

Un stat vulnerabil nu ar fi capabil să-și îndeplinească aceste atribuții”, a mai explicat fostul ministru.

Pe de altă parte, aceste probleme sunt nu numai ale comunității internaționale, ci și ale Turciei, a declarat Cristian Diaconescu:

„Nu ar mai putea fi un contributor serios la securitatea regională, dar și globală, dar în același timp, și Turcia are nevoi de Alianța Nord-Atlantică, pentru că este confruntată cu probleme cât se poate de serioase.

În măsura în care aceste probleme din plan intern vor fi estompate printr-o acțiune politică internă corespunzătoare și respectând standardele euroatlantice, acest lucru va fi și în favoarea Turciei, dar și a comunității internaționale„.

Armand Goșu – o listă de întrebări: „Tentativa de lovitură de stat l-a reinventat pe liderul de la Ankara”

Istoricul Armand Goșu crede că în privința evoluției din punct de vedere geopolitic, răspunsul îl avem deja:

„Răspunsurile le obținem mai repede decât credeam, Erdogan a anunțat o întâlnire cu Putin, iar în câteva zile trebuie să aflăm și temperatura din relația cu Washington-ul.

Temerea cea mai mare este că Erdogan devine cu totul imprevizibil în politica externă, odată cu îndepărtarea premierului și fostului ministru de externe, Davutoglu.”

Indiferent dacă tentativa a fost sau nu o înscenare, așa cum speculează unii, administrația Erdogan se scufundă în criză, atrage atenția analistul :

„Eșecul politicii neo-otomane în Libia, Egipt, dar mai ales Siria, milioanele de refugiați din Siria, recesiunea economică, criza politică internă manifestată prin eșecul tentativei de a schimba constituția la referendum, sancționarea tot mai apăsată de către liderii occidentali a derapajelor anti-democratice ale liderului de la Ankara, toate acestea puneau o presiune tot mai mare pe Erdogan.”

În acest context, tentativa militarilor este una salvatoare pentru Erdogan, cel puțin pentru moment:

„Această tentativă de lovitură de stat l-a reinventat pe liderul de la Ankara, care părea epuizat.

Cei care susțin teoria complotului invocă o serie de fapte greu de explicat rațional.

În primul rând, puciștii nu anunță cine sunt și ce vor, la televiziunea de stat s-a citit doar un email prin care se anunța instituirea stării de urgență și limitarea circulației.

Deși aeroportul Ataturk din Istanbul este ocupat de militarii puciști, mii de oameni l-au așteptat pe pista aeroportului pe președintele Erdogan, aterizat de la Marmaris. Cum au trecut ei de cordoanele armatei? cum au parcurs ei cei peste 20 km din oraș până la aeroport?

De ce reședința președintelui de vară este bombardată exact după plecarea lui Erdogan? Sunt și alte multe întrebări care-și așteaptă răspuns.

Cei care nu se îndoiesc de autenticitatea puciului și pun eșecul lui pe seama dilentatismului militarilor implicați, insistă asupra faptului că lovitura de stat a fost opera unor colonei și locotenenți colonei din armata întâia, cu sediul la Istanbul.

Fără susținerea populației, fără contacte și susținere printre politicieni, fără susținerea conducerii armatei lovitura de stat era sortită eșecului.

Din momentul în care comandanții militari, liderii politici din opoziție, partenerii externi încep să anunțe unul după altul susținere pentru conducerea democrat aleasă a Turciei, soarta puciștilor a fost pecetluită. La 2.40 dimineața de sâmbătă, un reprezentant al serviciului secret turcesc a anunțat că puciul a eșuat și că militari care l-au organizat au fost arestați.

E un moment important în istoria Turciei, sistemul politici kemalist în care armata juca un rol politic de garant al parcursului occidental a fost distrus, nimeni și nimic nu pare că i se mai poate opune lui Erdogan în desăvârșirea construcției unui stat islamist autoritar”, a mai spus Armand Goșu.