Uniunea Europeană va oferi Turciei o sumă inițială de 3 miliarde de euro (în doi ani), va elimina vizele începând din octombrie 2016 și va accelera procesul de aderare al acestei țări.
În schimbul acestor beneficii, Ankara se angajează să stopeze fluxul de pe ruta Grecia și Balcani și să-i trimită rapid înapoi, în țările de origine, pe cei care nu au nevoie de protecție internațională, potrivit acordului convenit duminică, la Bruxelles, de liderii UE și premierul turc Ahmet Davutoglu.
Este primul summit UE la care cei 28 de lideri de stat și de guverne din Uniune se întâlnesc alături de reprezentanții unui stat nemembru.
”După multe săptămâni de muncă am ajuns la un acord care sper că va fi acceptat de toate părțile”, declara Donald Tusk, președintele Consiliului European, înainte de începerea reuniunii.
În caz contrar, avertiza el, spațiul Schengen va ține de trecut.”
Ce conține acordul convenit duminică la Bruxelles
- La conferința de 14 decembrie se va deschide următorul capitol (numărul 17) de negocieri cu privire la aderarea Turciei, un proces blocat din 2005. În primul trimestru din 2016 se va pregăti deschiderea altora.
- Comisia Europeană va prezenta până la începutul lui martie al doilea raport privind implementarea de către Turcia a roadmap-ului pentru liberalizarea vizelor. Acordul de readmisie va deveni pe deplin aplicabil din 2016, pentru ca al treilea raport să fie prezentat în toamnă și liberalizarea vizelor să intre în vigoare din octombrie 2016.
- UE va acorda Turciei o “sumă inițială” de 3 miliarde de euro
- Turcia și UE vor activa Planul comun de acțiune care pune ordine în fluxurile migratorii și va ajuta la blocarea migrației ilegale.
- Cele două părți vor activa imediat colaborarea în privința imigranților care nu sunt în nevoie de protecție internațională, pentru a preveni intrarea lor în Turcia și UE și a-i trimite rapid înapoi, în țările de origine.
- Turcia va adopta imediat măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor socio-economice oferite sirienilor aflați sub protecție temporară.
- Acțiuni decisive și rapide împotriva rețelelor de traficanți.
- Întărirea relațiilor economice dintre UE și Turcia – în primul trimestru din 2016 va fi lansată o platformă de afaceri care să aducă împreună ambele medii de afaceri.
- Cooperarea în domeniul energetic – schimburi regulate de informații pentru cooperare la nivel global și regional.
Declarații
Angela Merkel: „Turcia este îndreptățită să aștepte ca UE să-i acorde sprijin”.
Donald Tusk: „Așteptăm să vedem o reducere imediată și substanțială a numprului de imigranți ilegali care vin în Europa”. De asemenea, el a atras atenția că Turcia trebuie să îndeplinească obiectivele comune, să respecte drepturile omului și libertatea presei.
Charles Michel, premierul Belgiei, a declarat că Turciei nu i se poate da un”cec în alb” pentru a avea grijă de cei aproape 2 milioane de refugiați. Și, chiar dacă Turcia încearcă de mult timp să intre în blocul comunitar, Turcia este „foarte departe de statutul de membru” și „sunt multe progrese care trebuie făcute.”
Necunoscutele înțelegerii: Cum se vor aduna banii și cum îi va cheltui Turcia
„Avem nevoie de 3 miliarde de euro”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, la sosirea la reuniune.
500 de milione de euro, din total de 3 miliarde promis Turciei în doi ani, vor fi dați de Comisie, dar restul trebuie adunați. Încă nu se știe cu cât va contribui fiecare stat membru.
De asemenea, nu se știe cum va trebuie să cheltuiască Ankara acești bani, câți se vor duce spre întărirea frontierelor și combaterea rețelelor de traficanți, și câți spre spijinirea refugiaților.
Cancelarul austriac Werner Faymann declara la sosire: „Turcia dorește 3 miliarde de euro pe an ca să investească în școli și cazare. Ne vom întâlni undeva la mijlocul drumului” a spus el, citat de Reuters.
Miza pe care o reprezintă Turcia
Aproximativ 900.000 de imigranți au intrat anul acesta în Europa, până în septembrie (conform Organizației Mondiale pentru Migrație), din care aproximativ 600.000 prin Grecia, de obicei venind pe mare din Turcia, de aici și interesul Uniunii de a ajunge la o înțelegere cu Ankara.
Este un acord negociat luni de zile, cu întrevederi perioadice între președintele Consiliul European, Donald Tusk, și premierul turc, Ahmet Davutoglu, și cu insistențe din partea cancelarului german, Angela Merkel, pentru care și o miză internă uriașă (popularitatea sa a scăzut din cauza acestei crize).
Turcia și refugiații sirieni, în cifre
- Turcia, cu o populație de 75 de milioane de locuitori (mai mică decât a Germaniei) găzduiește peste 2 milioane de refugiați sirieni, potrivit Autorității Turce pentru Situații de Urgențe și Dezastre (AFAD), 1,939 milioane – conform ONU
- 263.000 de imigranți sunt cazați în 25 de tabere construite în 10 provincii. Restul sunt refugiați urbani, locuiesc pe cont propriu în Turcia. Patru dintre tabere sunt destinate refugiaților creștini
- Turcia a semnat Convenţia de la Geneva din 1951 cu o serie de rezerve, nu le oferă imigranților decât refugiu, dreptul de azil este temporar. Abia acum se lucrează la un o lege ce le va permite refugiaților să lucreze în Turcia.
- Potrivit AFAD, până acum, Ankara a cheltuit aproximativ 7,6 miliarde de dolari cu refugiații sirieni
- Costurile lunare pentru cele 25 de tabere sunt de peste 2 milioane de dolari
- ONU arată că jumătate din refugiații din Turcia au sub 18 ani și riscă să devină o generație pierdută.
- Potrivit unor studii, doar 130.000 din cei 600.000 de refugiați de vârstă școlară sunt înregistrați la școală.
