Turcia a intrat în recesiune pentru prima dată după 2009, cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor locale.
Preşedintele turc a căutat până acum, fără succes, să obţină creşteri economice cu orice preţ: a presat banca centrală să menţină rata dobânzilor la un nivel scăzut, a impozitat capitalul străin şi companiile, a demonizat producătorii de alimente, a înfiinţat pieţe de stat unde marfa se vinde la jumătate de preţ.
Potrivit datelor oficiale publicate luni de statistica turcă, Produsul Intern Brut s-a contractat cu 3% în trimestrul IV 2018, în cifre anualizate, și cu 2,4% în raport cu trimestrul precedent.
În trimestrul III 2018, PIB-ul se contractase deja cu 1,6%, potrivit cifrelor revizuite luni (-1,1% în estimarea inițială), ceea ce înseamnă că Turcia a intrat în recesiune (scădere a PIB în două trimestre consecutive). Pe ansamblul anului 2018, economia a crescut cu 2,6%, o cifră inferioară previziunilor guvernului (3,8%) și mult sub cea de 7,4% din 2017.
Această încetinire este în mare parte explicată printr-o inflație foarte mare, pe fondul crizei lirei turcești din august, generată de tensiunile diplomatice dintre Ankara și Washington și de neîncrederea piețelor față de politicile economice ale guvernului turc.
Aceste date vin în plină campanie pentru alegerile locale din 31 martie și ar putea afecta partidul președintelui Recep Tayyip Erdogan, în condițiile în care economia se situează pe primul loc în preocupările turcilor.
Lira a pierdut aproape 30% din valoarea sa în 2018, dar s-a stabilizat de la începutul anului. Inflația era de 19,67% în cifre anualizate în februarie, revenind sub pragul simbolic de 20% pentru prima oară din august.
În februarie, după anunțul unei creșteri a prețurilor la produsele alimentare de peste 30% în cifre anualizate, autoritățile au instalat standuri municipale la care se vând fructe și legume la prețuri reduse. Ministrul Finanțelor, Berat Albayrak, afirmă că situația dificilă se datorează unor ”atacuri speculative” și încetinirii economiei mondiale.
