Trei variante pentru digitalizarea României - propuneri ale industriei IT formulate la solicitarea guvernului - CursDeGuvernare.ro
duminică

17 octombrie, 2021

Trei variante pentru digitalizarea României – propuneri ale industriei IT formulate la solicitarea guvernului

2 mai, 2020

Asociația Patronală a Industriei de Software și servicii (ANIS) a propus guvernului mai multe variante de măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de digitalizare al României, atât în cadrul mediului privat cât mai ales al instituțiilor de Stat.

Guvernul a solicitat ANIS să propună o strategie de digitalizare, iar în lipsa unor informații exacte privind bugetul disponibil pentru implementarea proiectelor propuse, organizația a înaintat 3 variante de pachete de măsuri. Acestea sunt:

  • Pachet Digitalizare Națională – prin care România să recupereze din handicapul enorm în ceea ce privește digitalizarea, cu măsuri care să producă efecte pe termen lung și mediu
  • Pachet de Accelerare a Digitalizării – sprijinirea inițiativei private în lansarea de noi produse software sau de dezvoltare și comercializare a celor existente, cu efecte pe​ termen mediu (12 luni)​
  • Pachet de Ajutor de Stat pentru Digitalizare – un pachet ușor de implementat, cu efecte rapide (3 luni)

Pentru oricare dintre aceste pachete, ANIS asigură guvernul că este pregătită să contribuie cu implicarea unui task-force specializat, care sa acopere inclusiv activități necesare implementării.

(Descărcați AICI propunerile formulate de ANIS)

Direcțiile strategice de dezvoltare


Măsurile propuse de ANIS se bazează pe următoarele direcții strategice:

  • Digitalizarea operațiunilor firmelor mici și mijlocii, prin introducerea de sisteme de digitalizare de bază;
  • Folosirea cloud-ului ca infrastructura preferată de IT în locul sistemelor on-premise;
  • Acceptarea și promovarea aplicațiilor de tip SaaS, pentru a reduce costurile de implementare și exploatare, dar și pentru a reduce durata de timp pentru a obține beneficiile implementării.

ANIS consideră că principiul director ar trebui să fie, pe cât posibil, cel al co-finanțării și că beneficiarii acestor măsuri ar trebui să se implice material în acest proces de digitalizare pentru a elimina hazardul moral al „banilor gratis”.

De precizat: Procentul de firme care folosesc tehnologiile menționate mai sus intră în calculul indicatorului DESI (Digital Economy and Society Index, publicat în fiecare an de Uniunea Europeană), unde România se află pe penultimul loc în clasament. Obiectivul UE este de a crește indicatorii DESI pentru fiecare țară prin intermediul programelor cu finanțare european.

De aceea, dacă guvernul adoptă măsuri în domeniile propuse de ANIS acestea vor fi amplificate de programele de finanțare europeană,


Altor domenii care intră în calculul DESi sunt:

  • Folosirea Big Data pentru fundamentarea deciziilor de business, de la optimizarea producției la fundamentarea politicilor de marketing și de vânzări;
  • Folosirea Internetului ca piață de desfacere prin platforme de piață (gen eMag, Amazon, Alibaba etc);
  • Folosirea platformelor de socializare pentru segmentarea pieței și comunicarea cu clienții
  • Folosirea AI pentru automatizarea și optimizarea proceselor de business precum și pentru creșterea calității deciziilor

Ce presupune Pachetul de Digitalizare Națională

Potrivit documentului înaintat guvernului, ANIS consideră că:

  • intervenția autorităților centrale trebuie să fie una indirectă, concentrată pe dezvoltarea infrastructurii tehnologice și a​unui cadru legislativ flexibil care să permită dezvoltarea unui ecosistem local puternic de furnizori de servicii și soluții
  • atât din rațiuni tehnice, dar mai ales din rațiuni care țin de piață liberă și concurență, descentralizarea este strategia corectă pentru dezvoltarea și digitalizarea României
  • din punct de vedere al eficienței măsurilor pe care statul le poate lua rapid și cu impact bugetar minim, aceste măsuri vor genera cel mai mare impact
  • aceste măsuri vor permite companiilor private să acopere automat, ​fără ajutor de stat, prin mecanismele pieței libere, nevoile de digitalizare, permițând în același timp și accesul în piață al start-up-urilor și al produselor software noi, stimulând inovația.

Măsurile pe care ANIS le propune se încadrează în două direcții:

1. Cadrul legislativ

Credem că simplificarea și flexibilizarea cadrului legislativ va contribui semnificativ la dezvoltarea sectorului de tehnologie. Cadrul legislativ trebuie să permită adoptarea rapidă și agilă a ultimelor tehnologii (cloud, inteligenta artificiala, robotizare etc). Un cadru legislativ inflexibil va întârzia adoptarea noilor tehnologii de către societate și va genera decalaje importante, precum și costuri mai mari, în special la nivelul instituțiilor publice.

Cloud policy

Tehnologiile cloud, în special SaaS (Software as a Service) și PaaS (Platform as a Service) au un potențial foarte mare pentru accelerarea procesului de digitalizare. Adoptarea tehnologiilor cloud ar permite o digitalizare mult mai rapidă și eficientă pentru multe instituții. Tehnologiile cloud au ajuns la maturitate și au devenit standardul de facto pentru mediul privat.

În prezent foarte multe instituții publice se confruntă cu câteva probleme sistemice care blochează sau întârzie procesul de digitalizare. Printre acestea, cele mai acute sunt:

  • lipsa personalului specializat
  • lipsa unei infrastructuri IT adecvate (ex: lipsa unor centre de date adecvate)
  • lipsa fondurilor pentru investiții în infrastructură IT

Aceste probleme sunt mult mai pronunțate, chiar extreme, în cazul instituțiilor publice mici și medii, pentru care digitalizarea este blocată.

Tehnologiile cloud, în special SaaS și PaaS, reprezintă o soluție eficientă pentru rezolvarea acestor probleme. Adoptarea soluțiilor cloud tip SaaS sau PaaS va degreva personalul IT de sarcina administrării și va diminua semnificativ costurile necesare administrării infrastructurii IT.

Cadrul legislativ actual trebuie actualizat astfel încât să permită și să încurajeze adoptarea tehnologiilor cloud. De asemenea este necesară analizarea legislației achizițiilor publice pentru a determina ce eventuale modificări sunt necesare.

API First

O altă problemă cu care se confruntă sistemul public este lipsa integrării dintre diversele aplicații publice. Majoritatea aplicațiilor publice sunt dezvoltate izolat unele de celelalte și funcționează ca sisteme complet izolate.

Acest fenomen de izolare tehnică conduce la foarte multe ineficiențe în comunicarea dintre instituții publice, precum și în comunicarea dintre instituțiile publice și cetățeni. Cetățenii și funcționarii publici devin de mai multe ori mesageri între instituțiile statului ceea ce generează multe frustrări. Un exemplu în acest sens este cazierul judiciar solicitat de unele instituții publice, care este furnizat de altă instituție publică.

Pentru a rezolva aceste probleme este necesară conectarea diverselor aplicații publice prin intermediul unor API-uri (Application Programming Interface).

În acest sens este necesară ​instituirea obligativității ca toate aplicațiile instituțiilor publice să expună API-uri și să fie dezvoltate folosind principiul “API First”. Pe măsură ce instituțiile publice vor începe să publice API-uri, acestea vor fi folosite de celelalte aplicații publice pentru integrări. Este important de subliniat că un asemenea demers poate fi întârziat prin încercarea de a supra reglementa și centraliza modul tehnic în care aceste API-uri trebuie realizate. Pentru a evita astfel de blocaje recomandăm adoptarea unui set de standarde tehnice deschise pe care API-urile trebuie să le respecte (oData, ORDS, REST etc) și a lăsa piața liberă să acționeze.

2. Sistemele cheie

Single Sign On – Identitate digitală

Provocarea principală pentru digitalizarea instituțiilor publice este​ autentificarea persoanelor, astfel, cel mai important sistem pentru a accelera digitalizarea României este sistemul de Single Sign On (SSO). Acest sistem va permite ca orice persoană fizică sau juridică să dețină o identitate digitală, respectiv un cont unic protejat.

Sistemul va permite ca orice instituție publică să ofere servicii online cetățenilor români, în condiții de siguranță. Sistemul trebuie implementat folosind standarde deschise de securitate (oAuth2, OpenID etc) astfel încât să poată fi integrat ușor cu orice alte aplicații. Sistemul trebuie să fie deschis atât instituțiilor publice cât și organizațiilor private.

În acest sens este necesară demararea imediată a unui proiect de implementare a sistemului SSO guvernamental.​ Din punct de vedere financiar acest sistem presupune o investiție minimă prin comparație cu beneficiile pe care le va aduce.

Poșta electronică oficială

O problemă extrem de mare a sistemului public este comunicarea dintre diversele instituții, precum și comunicarea dintre instituții și cetățean. Soluția corectă este integrarea diverselor aplicații prin intermediul API-urilor. Însă integrările directe dintre aplicații vor apărea după un timp de la implementarea unei politici API First.

Un sistem oficial de poștă electronică oficială ar rezolva atât problemele de comunicare dintre instituții cât și problemele de comunicare între instituții și persoane. Folosind acest sistem de poștă electronică oficială, persoanele juridice și persoanele fizice vor avea un cont de email.

Spre deosebire de un sistem clasic de poștă electronică, sistemul oficial va asigura garanția livrării mesajelor, garanția recepției mesajelor, înregistrarea datei citirii și comunicarea în condiții de siguranță ​(spre exemplu criptat). Astfel, comunicările prin intermediul sistemului oficial vor avea aceeași valoare cu comunicările cu confirmare de primire și vor reduce considerabil costurile de comunicare și vor eficientiza comunicarea dintre instituții și cetățeni.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Exemple foarte bune unde acest sistem va genera economii și îmbunătățiri considerabile sunt: comunicările din sistemul de justiție, comunicările ANAF, comunicările poștei române. Ulterior acest sistem ar putea fi extins cu notificări SMS și aplicații mobile.

Ca și sistemul SSO, din punct de vedere financiar presupune o investiție minimă prin comparație cu beneficiile pe care le va aduce.​

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. digitalizarea ne ar salva economia si ne ar ajuta dezvoltarea societatii ca n Estonia…acest lucru se va face cd va exista la noi meritocratie, concursuri de manageri corecte, transparenta si egalitate de sanse…nu sinecuri date unor persoane fara pregatire, repetenti care sunt pusi in functii publice de catre politicieni corupti

  2. La capitolul „Digitalizare Nationala”, referitor la „Single Sign One” consider ca ar trebui adaugata analiza de „sharing and reuse” de solutii care deja exista in administratia din Romania pentru identificare si autentificare (ambi termeni sunt din regulamentul EU 910/2014. „Sharing and reuse” este un concept EU si mai multe detalii se pot gasi la: https://joinup.ec.europa.eu/collection/sharing-and-reuse-it-solutions/sharing-and-reuse-framework-it-solutions-line.
    Si tot la acest capitol ar trebui adugat si despre registrele de baza („base registers”) care sunt fundament pentru principiul EU de e-guvernare Once Only” – https://ec.europa.eu/isa2/sites/isa/files/presentations/base-registries.pdf

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. digitalizarea ne ar salva economia si ne ar ajuta dezvoltarea societatii ca n Estonia…acest lucru se va face cd va exista la noi meritocratie, concursuri de manageri corecte, transparenta si egalitate de sanse…nu sinecuri date unor persoane fara pregatire, repetenti care sunt pusi in functii publice de catre politicieni corupti

  2. La capitolul „Digitalizare Nationala”, referitor la „Single Sign One” consider ca ar trebui adaugata analiza de „sharing and reuse” de solutii care deja exista in administratia din Romania pentru identificare si autentificare (ambi termeni sunt din regulamentul EU 910/2014. „Sharing and reuse” este un concept EU si mai multe detalii se pot gasi la: https://joinup.ec.europa.eu/collection/sharing-and-reuse-it-solutions/sharing-and-reuse-framework-it-solutions-line.
    Si tot la acest capitol ar trebui adugat si despre registrele de baza („base registers”) care sunt fundament pentru principiul EU de e-guvernare Once Only” – https://ec.europa.eu/isa2/sites/isa/files/presentations/base-registries.pdf

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr