Analiză

Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare… Mai mult

07.05.2019

La obiect

Grupurile de întreprinderi străine din România și domeniile în care activează. Schimbările în ierarhie

Germania (16,9%), Franţa (11,7%) şi Italia (9,5%) sunt ţările care au cea mai mare pondere în economia României după numărul de salariaţi care activează în… Mai mult

06.05.2019

Chestiunea

Principalii 4 candidați la șefia Comisiei Europene: proiectele și viziunile fiecăruia pentru viitorul UE

Candidații susținuți de principalele patru familii politice europene să ocupe poziția de președinte al viitoarei Comisii Europene s-au confruntat joi seara într-o dezbatere privind viitorul… Mai mult

06.05.2019

Cronicile

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

de Ioana Morovan , 11.3.2019

FOTO: FreePik

 

Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea o contribuție reală, de sprijinul și implicarea instituțiilor de stat naționale.

Trei inițiative de construire a unor DIH au fost selectate de Comisia Europeană în România, cu mai bine de un an în urmă, în cadrul unui proiect de asistență tehnică și consultanță, alături de alte 31 din Europa Centrală și de Est.

După ce au urmat în 2018 programul de training și asistență oferit de CE iar acum, pentru a fi operațional, așteaptă o reacție și un răspuns din partea autorităților de la București.

Concret, aceste trei centre vor putea oferi servicii de specialitate pentru sectoare economice si sociale unde este nevoie de noi instrumente de productie, gestiune, procesare, desfacere, livrare și altele.

Odată funcționale, ele vor reuni, potrivit conceptului creat de Comisia Europeană, expertiză atât în domenii tehnologice (IT&C, inginerie), în domenii de business specific, dar și în domenii transversale (piete, internationalizare, marketing, management, dezvoltare si extindere etc.)

CE sprijină formarea acestor hub-uri, mai ales în Europa Centrală și de Est, cu obiectivul ca fiecare regiune să aibă cel puțin o asemenea structură. Scopul final este ca orice întreprindere (în înțeles larg) să aibă în proximitate un hub de acest fel.
De ce sunt aceste proiecte importante pentru România? Explică pentru CursDeGuvernare.ro Andrei Kelemen, directorul Clusterului ClujIT și Ionuț Țața, directorul clusterului de la Brașov.

Andrei Kelemen: „Structurile de acest gen ar trebui sa fie printre prioritatile oricarui guvern responsabil. Este important pentru economia României, dacă ne jucăm corect și profesionist cartea. E important pentru că, fără acest proces de transformare digitală, nu avem cum să rămânem sau să devenim competitivi. Aproape că nu există sector în care sa nu fie nevoie de asa ceva.”
Potrivit acestuia, DIH-urile selectate, inclusiv cele din România, sunt acum pe lista scurtă a CE, prin urmare sunt cele cu șanse de obține resurse (financiare, tehnice, know-how) gestionate de către CE. Însa nu va fi usor și condiția este, în primul rand, susținerea statelor membre. Acest lucru a fost declarat răspicat și solicitat de catre Comisarul European pentru Digitalizare Maria Gabriel, în urma întâlnirii dedicate subiectului la Varșovia, la finalul anului trecut.

Ce ar trebui să facă și nu fac autoritățile naționale

Ionuț Țața, coordonatorul clusterului de la Brașov, explică:

„În primul rând, trebuie să își stabilească transformarea digitală ca o prioritate reală și nu doar să o folosească ca pe un nou „buzzword”.

În al doilea rând, trebuie să își alinieze politicile publice la prioritățile europene – care reflectă, până la urmă, tendințele și interesele tehnologice ale principalei zone economice de care aparținem. Asta înseamnă că atât în strategiile sectoriale cât și în planurile de dezvoltare regionale transformarea hub-urile de inovare digitală să fie integrate că platforma centrală pentru facilitarea transformării digitale din principalele sectoare economice ale fiecărui stat membru.

Nu în ultimul rând, cred că este nevoie de un instrument de finanțare pentru proiectele de transformare digitală din sectoarele economice cheie, ideal prin programele de finanțare regionale, pentru a fi adaptate specializării inteligente a regiunilor.

Andrei Kelemen explică, la rândul său , măsurile ce ar fi necesare:

  • stabilirea unor persoane responsabile în ministerele de resort (cel puțîn în Ministerul Economiei), inclusiv cu rol de interlocutor pentru CE (DG Connect) și pentru actorii naționali / locali
  • actualizare a unor strategii (Agenda Digitală, spre exemplu) care să facă referire și să utilizeze hub-urile că instrumente de realizare a politicii privind economia digitală
  • finanțarea (pe baze competitive) prin Programul Operațional Regional, PO capital Uman și PO Competitivate a construcției instituționale a acestor hub-uri
  • adoptarea unei legislații care să încurajeze și să susțînă companiile și instituțiile românești să adopte tehnologii digitale prin acordarea de stimulente și/sau subvenții (scheme ajutoare de stat, ajutoare de minimis)
  • încurajarea companiilor, prin garanții bancare, să își retehnologizeze pe baze digitale a producției, proceselor, modalităților de desfacere / vânzare a produselor și serviciilor
  • sprijin pentru armonizare teritorială (zone / regiuni geografice care să fie încurajate să între în contact și să dezvolte proiecte cu altele mai avansate în domeniu) prin transfer de know-how
    Potrivit informațiilor oficiale, zece state membre au deja o strategie care sprijină Digital Innovation Hubs. Nu și România.

Ionuț Țața spune că în noiembrie, clusterul de la Brașov a propus o politică națională pentru industrie 4.0 și Digital Innovation Hubs, la care au aderat și celelalte hub-uri.

„Nu am reușit să ajungem la un dialog cu Ministerul Economiei pe această temă. Cred că este important că pe de o parte Ministerul Economiei și MCSI, dar pe de altă parte MFE, Ministerul Cercetării și Inovării și MDRAP să se implice pe de o parte alături de sectoarele economice ce au nevoie de transformare digitală, și pe de altă parte de sectoarele ce pot furniza transformare digitală, la construcția unei politici publice (strategie + plan + mecanism de finanțare) care să devină disponibilă în piață încă din 2020. Altfel, nu vom ține pasul cu celelalte state membru și vom rămâne o una din pozițiile codașe în Europa”

Răspunsul autorităților: ușurel, le vom prinde într-o strategie mai amplă

Gabriela Pîrvu, consilier în cadrul Ministerului Economiei – entitatea cu care Comisia Europeană se află în dialog pe acest subiect – a răspuns, pentru CursDeGuvernare.ro, la întrebarea: „Cum sprijină Guvernul hub-urile de inovare digitală”?

Pe scurt, răspunsul este că acestea vor fi „prinse” în noul document de Politică Industrială a României, elaborat în anul 2018, între măsurile de întreprins „în viitor”.
Mai exact, în documentul recent elaborat se spune că vor fi elaborate politici și programe de susținere a clusterelor.

Răspunsul integral al Ministerului Economiei:

Așa cum se cunoaște, Strategia Națională de Competitivitate a constituit condiționalitate ex-ante pentru perioada de programare 2014-2010. Respectiva strategie, elaborată de Ministerul Economiei, identifică 11 sectoare cu potențial competitiv, printre care și Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Astfel, Programele Operaționale au elaborat și lansat apeluri destinate creșterii competitivității acestui sector.

Prin politica de cluster lansată și promovată de Ministerul Economiei din anul 2008, ca
parte componentă a politicii industriale a României, baza de date a acestei instituții înregistrează acum 74 de clustere și poli de competitivitate. Dintre acestea, în urma evaluării de către European Secretariat for Cluster Analysis, 2 au primit eticheta de aur, 10 eticheta de argint și 28 eticheta de bronz.

Unele clustere au evoluat în ultimii ani în hub-uri de inovare digitală, în special cele cu profil TIC, dar nu numai. Dintre cele cinci hub-uri de inovare digitală selectate din România în proiectul “Smart Factories in new EU Member States”, două sunt de asemenea înscrise în baza de date a Ministerului Economiei: Cluster for Innovation and Technology CY6 din Brașov și Clusterul MECHATREC – Digital Innovation Hub for Mechatronics din București.

Noul Document de Politică Industrială a României, elaborat de Ministerul Economiei în anul 2018, a identificat printre măsurile de întreprins în viitor, cu referire la subiectul întrebării dumneavoastră, utilizarea Clusterului inovativ ca instrument al unei politici industriale inteligente.

Politica de cluster este o politică orizontală, care implică un mix de politici și strategii, incluzând politica de inovare, politica de dezvoltare regională, politica IMM-uri și antreprenoriat, politica socială, internaționalizarea și promovarea exporturilor, strategiile de specializare inteligentă, atragerea de investiții autohtone şi străine, cooperarea trans-frontalieră etc. Clusterele sunt recunoscute astăzi ca unul dintre instrumentele importante pentru promovarea dezvoltării industriale, al inovării, competitivității și creșterii economice la nivel national, regional și european.

Măsuri prevăzute de Documentul de Politică Industrială :
1. Elaborarea unei politici cu abordare integrata şi coerenta bazata pe susţinerea clusterelor, atât a clusterelor industriale, cât şi a celor non-industriale, emergente, în dezvoltare şi mature pentru a deveni clustere de excelenţă şi de clasă mondială
2. Elaborarea unui Program Naţional de Creștere a Competitivității Economice a Clusterelor
3. Corelarea sistemului de formare profesională cu cerințele pieței muncii din sectorul industrial prin măsuri commune și cooperare între Ministerul Economiei, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Educației Naționale.

Alte informații utile:

Centrele selectate, pentru programul de training si asisteță tehnică al Comisiei Europene, din România, sunt:

• Brasov – Cluster for Innovation and TechnologyCY6 – Iceberg Consulting – www.altbrasov.eu
• București – Digital Innovation Hub for Mechatronics – component of the Innovative Strategic Cluster for the Smart Specialisation of Mechatronics – «MECHATREC» (Professional Association of Romanian Patronage in Fine Mechanics, Optics and Mechatronics Industry – the Management Entity of MECHATREC Cluster) – www.clustermechatrec.ro
• Cluj-Napoca – Transilvania iHUB 4.0 – North-West Regional Development Agency
• Constanta – Constanta Innovation Hub (CiTyInnoHub) – Ovidius University of Constanta
• Timisoara – Timisoara’s Digital open Smart Solution (TimDiOss) – Politehnica University of Timisoara, Romania

Programul prin care au fost selectate se numește „Smart Factories în new EU Member States”, a fost lansat în mai 2017, cu un buget de 1,8 milioane EUR. Că parte a acestuia, 34 de DIH potențiale, din statelemembre ale Europei Centrale și de est au fostselectatepentru un program de training oferit de PwC și Oxford University Innovation (Oxentia).
(Mai multe informații, aici, pe site-ul Comisiei Europene)

Ce sunt și ce oferă hub-urile de inovare digitală

• sunt centre de competență digitală cu menirea de a oferi servicii de specialitate pentru sectoare economice și sociale unde este nevoie de noi instrumente de producție, gestiune, procesare, desfacere, livrare etc.
• Întrunesc expertiză atât în domenii tehnologice (IT&C, inginerie), în domenii de business specific, dar și în competențe transversale (piețe, internaționalizare, marketing, management, dezvoltare și extindere etc.)
• oferă servicii de consultanță prin care sunt stabilite strategiile de digitalizare ale operatorilor economici și actorilor social (administrație, educație, sănătate etc.) care să ducă la transformarea unor modele de afaceri sau de comportament tradiționale în vederea creșterii competitivății, pentru scalabilitate, pentru accesul pe noi piețe, pentru gestionarea proceselor, pentru adopția de inovație
• oferă asistență pentru implementarea acestor strategii prin furnizori specializați
• sunt o platforma prin care pot fi testate / îmbunătățite anumite tehnologii sau soluții inovative
• pot atrage / gestiona fonduri de investiții (publice sau private)
• pot acționa și că centre de training / perfecționare
• pot juca un rol major în transformarea, la scară, a economiilor unor regiuni
• pot avea personalitate juridical proprie, pot fi constituite că parteneriate între mai multe entități, pot fi asumate de o entitate pre-existența (cum ar fi clusterele de IT)
Mai multe informații, aici: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-innovation-hubs
Istoric
• Concept preluat din Germania, inițial lansat sub denumirea de “centre de competență”
• DIH-urile au fost introduse de Comisia Europeană că instrumente de punere în opera a “economiei digitale”
• Mapare a DIH-urilor existente la nivel European relizata de către DG JRC (Joint Research Center)
• DG Connect – directoratul general din CE care răspunde de politici și instrumente de sprijinire a DIH-urilor
• În 2018 CE propune pentru prima dată un Program al Europei Digitale (Digital Europe programme) prin care se vor investi peste 9 miliarde de euro în proiecte pan-europene. Sumele sunt prevăzute în următorul exercițiu bugetar (2021 – 2027)
• Direcții majore (dar nu singurele) – artificial intelligence, cybersecurity, HPC (hypercomputers / supercomputers) cu viziunea că aceste tehnologii să fie înglobate în majoritatea sectoarelor de activitate
• DIH-urile sunt văzute de CE că instrumente regionale cu dimensiune europeană. Statele membre vor trebui să co-investească în acestea prin finanțarea acestor facilitate, a serviciilor pe care le oferă etc. pentru a crea impact local/regional.
• La nivel european există o viziune care va fi sprijinită financiar printr-un plan de investiții numit Digital Europe; statele membre vor juca din nou un rol esențial deoarece vor putea să nominalizeze potențiale DIH-uri

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis la mitingul PNL: ”Vă chem la referendum, dacă pierdem justiția, pierdem tot!”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a îndemnat românii să se prezinte la alegerile europarlamentare din 26 mai și să voteze și la referendum. Șeful statului a participat… Mai mult

Europa

Scandal politic în Austria / UPDATE – Vicecancelarul Strache a demisionat, după postarea unui film care i-a compromis cariera politică

Iulian Soare

Update. Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache și-a anunțat sâmbătă demisia. Funcția din guvern va fi preluată de ministrul transporturilor, Norbert Hofer. Demisia survine publicării vineri seara,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă asigură că România își menține decizia de a muta ambasada din Israel

Vladimir Ionescu

Viorica Dăncilă l-a sunat pe ambasadorul israelian la Bucureşti, David Saranga, pentru a-l asigura că România îşi menţine angajamentul de a muta Ambasada din Israel… Mai mult

Europa

Rusia a reprimit drept de vot în Consiliul Europei

Iulian Soare

Rusia rămâne membră a Consiliului Europei duupă ce, vineri, membrii acestei organizații au ajuns la o înțelegere care rezolvă disputa care a început odată cu… Mai mult

Stiri

4,2%, de la 3%: BNR a majorat prognoza de inflație pentru 2019

Razvan Diaconu

Banca Naţională a majorat prognoza de inflaţie pentru 2019 cu 1,2 puncte procentuale, de la 3% la 4,2%. Și prognoza pentru 2020 urcă cu 0,2… Mai mult

Europa

Regim de urgență la Curtea Europeană, pentru întrebarea din România: Este obligatorie respectarea recomandărilor din MCV?

Vladimir Ionescu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis ca solicitarea Tribunalului Bihor să fie discutată în procedură de urgență, ceea ce reprezintă o premieră,… Mai mult

Stiri

[P] Votează ”Da” la referendum, votează pentru Europa. Corupția ne arde la buzunar

Advertor Point

Ziua de 26 mai este una crucială pentru modul în care va arăta România în următorii ani. Referendumul pe teme de justiție și alegerile europarlamentare… Mai mult