La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

de Ioana Morovan , 11.3.2019

FOTO: FreePik

 

Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea o contribuție reală, de sprijinul și implicarea instituțiilor de stat naționale.

Trei inițiative de construire a unor DIH au fost selectate de Comisia Europeană în România, cu mai bine de un an în urmă, în cadrul unui proiect de asistență tehnică și consultanță, alături de alte 31 din Europa Centrală și de Est.

După ce au urmat în 2018 programul de training și asistență oferit de CE iar acum, pentru a fi operațional, așteaptă o reacție și un răspuns din partea autorităților de la București.

Concret, aceste trei centre vor putea oferi servicii de specialitate pentru sectoare economice si sociale unde este nevoie de noi instrumente de productie, gestiune, procesare, desfacere, livrare și altele.

Odată funcționale, ele vor reuni, potrivit conceptului creat de Comisia Europeană, expertiză atât în domenii tehnologice (IT&C, inginerie), în domenii de business specific, dar și în domenii transversale (piete, internationalizare, marketing, management, dezvoltare si extindere etc.)

CE sprijină formarea acestor hub-uri, mai ales în Europa Centrală și de Est, cu obiectivul ca fiecare regiune să aibă cel puțin o asemenea structură. Scopul final este ca orice întreprindere (în înțeles larg) să aibă în proximitate un hub de acest fel.
De ce sunt aceste proiecte importante pentru România? Explică pentru CursDeGuvernare.ro Andrei Kelemen, directorul Clusterului ClujIT și Ionuț Țața, directorul clusterului de la Brașov.

Andrei Kelemen: „Structurile de acest gen ar trebui sa fie printre prioritatile oricarui guvern responsabil. Este important pentru economia României, dacă ne jucăm corect și profesionist cartea. E important pentru că, fără acest proces de transformare digitală, nu avem cum să rămânem sau să devenim competitivi. Aproape că nu există sector în care sa nu fie nevoie de asa ceva.”
Potrivit acestuia, DIH-urile selectate, inclusiv cele din România, sunt acum pe lista scurtă a CE, prin urmare sunt cele cu șanse de obține resurse (financiare, tehnice, know-how) gestionate de către CE. Însa nu va fi usor și condiția este, în primul rand, susținerea statelor membre. Acest lucru a fost declarat răspicat și solicitat de catre Comisarul European pentru Digitalizare Maria Gabriel, în urma întâlnirii dedicate subiectului la Varșovia, la finalul anului trecut.

Ce ar trebui să facă și nu fac autoritățile naționale

Ionuț Țața, coordonatorul clusterului de la Brașov, explică:

„În primul rând, trebuie să își stabilească transformarea digitală ca o prioritate reală și nu doar să o folosească ca pe un nou „buzzword”.

În al doilea rând, trebuie să își alinieze politicile publice la prioritățile europene – care reflectă, până la urmă, tendințele și interesele tehnologice ale principalei zone economice de care aparținem. Asta înseamnă că atât în strategiile sectoriale cât și în planurile de dezvoltare regionale transformarea hub-urile de inovare digitală să fie integrate că platforma centrală pentru facilitarea transformării digitale din principalele sectoare economice ale fiecărui stat membru.

Nu în ultimul rând, cred că este nevoie de un instrument de finanțare pentru proiectele de transformare digitală din sectoarele economice cheie, ideal prin programele de finanțare regionale, pentru a fi adaptate specializării inteligente a regiunilor.

Andrei Kelemen explică, la rândul său , măsurile ce ar fi necesare:

  • stabilirea unor persoane responsabile în ministerele de resort (cel puțîn în Ministerul Economiei), inclusiv cu rol de interlocutor pentru CE (DG Connect) și pentru actorii naționali / locali
  • actualizare a unor strategii (Agenda Digitală, spre exemplu) care să facă referire și să utilizeze hub-urile că instrumente de realizare a politicii privind economia digitală
  • finanțarea (pe baze competitive) prin Programul Operațional Regional, PO capital Uman și PO Competitivate a construcției instituționale a acestor hub-uri
  • adoptarea unei legislații care să încurajeze și să susțînă companiile și instituțiile românești să adopte tehnologii digitale prin acordarea de stimulente și/sau subvenții (scheme ajutoare de stat, ajutoare de minimis)
  • încurajarea companiilor, prin garanții bancare, să își retehnologizeze pe baze digitale a producției, proceselor, modalităților de desfacere / vânzare a produselor și serviciilor
  • sprijin pentru armonizare teritorială (zone / regiuni geografice care să fie încurajate să între în contact și să dezvolte proiecte cu altele mai avansate în domeniu) prin transfer de know-how
    Potrivit informațiilor oficiale, zece state membre au deja o strategie care sprijină Digital Innovation Hubs. Nu și România.

Ionuț Țața spune că în noiembrie, clusterul de la Brașov a propus o politică națională pentru industrie 4.0 și Digital Innovation Hubs, la care au aderat și celelalte hub-uri.

„Nu am reușit să ajungem la un dialog cu Ministerul Economiei pe această temă. Cred că este important că pe de o parte Ministerul Economiei și MCSI, dar pe de altă parte MFE, Ministerul Cercetării și Inovării și MDRAP să se implice pe de o parte alături de sectoarele economice ce au nevoie de transformare digitală, și pe de altă parte de sectoarele ce pot furniza transformare digitală, la construcția unei politici publice (strategie + plan + mecanism de finanțare) care să devină disponibilă în piață încă din 2020. Altfel, nu vom ține pasul cu celelalte state membru și vom rămâne o una din pozițiile codașe în Europa”

Răspunsul autorităților: ușurel, le vom prinde într-o strategie mai amplă

Gabriela Pîrvu, consilier în cadrul Ministerului Economiei – entitatea cu care Comisia Europeană se află în dialog pe acest subiect – a răspuns, pentru CursDeGuvernare.ro, la întrebarea: „Cum sprijină Guvernul hub-urile de inovare digitală”?

Pe scurt, răspunsul este că acestea vor fi „prinse” în noul document de Politică Industrială a României, elaborat în anul 2018, între măsurile de întreprins „în viitor”.
Mai exact, în documentul recent elaborat se spune că vor fi elaborate politici și programe de susținere a clusterelor.

Răspunsul integral al Ministerului Economiei:

Așa cum se cunoaște, Strategia Națională de Competitivitate a constituit condiționalitate ex-ante pentru perioada de programare 2014-2010. Respectiva strategie, elaborată de Ministerul Economiei, identifică 11 sectoare cu potențial competitiv, printre care și Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Astfel, Programele Operaționale au elaborat și lansat apeluri destinate creșterii competitivității acestui sector.

Prin politica de cluster lansată și promovată de Ministerul Economiei din anul 2008, ca
parte componentă a politicii industriale a României, baza de date a acestei instituții înregistrează acum 74 de clustere și poli de competitivitate. Dintre acestea, în urma evaluării de către European Secretariat for Cluster Analysis, 2 au primit eticheta de aur, 10 eticheta de argint și 28 eticheta de bronz.

Unele clustere au evoluat în ultimii ani în hub-uri de inovare digitală, în special cele cu profil TIC, dar nu numai. Dintre cele cinci hub-uri de inovare digitală selectate din România în proiectul “Smart Factories in new EU Member States”, două sunt de asemenea înscrise în baza de date a Ministerului Economiei: Cluster for Innovation and Technology CY6 din Brașov și Clusterul MECHATREC – Digital Innovation Hub for Mechatronics din București.

Noul Document de Politică Industrială a României, elaborat de Ministerul Economiei în anul 2018, a identificat printre măsurile de întreprins în viitor, cu referire la subiectul întrebării dumneavoastră, utilizarea Clusterului inovativ ca instrument al unei politici industriale inteligente.

Politica de cluster este o politică orizontală, care implică un mix de politici și strategii, incluzând politica de inovare, politica de dezvoltare regională, politica IMM-uri și antreprenoriat, politica socială, internaționalizarea și promovarea exporturilor, strategiile de specializare inteligentă, atragerea de investiții autohtone şi străine, cooperarea trans-frontalieră etc. Clusterele sunt recunoscute astăzi ca unul dintre instrumentele importante pentru promovarea dezvoltării industriale, al inovării, competitivității și creșterii economice la nivel national, regional și european.

Măsuri prevăzute de Documentul de Politică Industrială :
1. Elaborarea unei politici cu abordare integrata şi coerenta bazata pe susţinerea clusterelor, atât a clusterelor industriale, cât şi a celor non-industriale, emergente, în dezvoltare şi mature pentru a deveni clustere de excelenţă şi de clasă mondială
2. Elaborarea unui Program Naţional de Creștere a Competitivității Economice a Clusterelor
3. Corelarea sistemului de formare profesională cu cerințele pieței muncii din sectorul industrial prin măsuri commune și cooperare între Ministerul Economiei, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Educației Naționale.

Alte informații utile:

Centrele selectate, pentru programul de training si asisteță tehnică al Comisiei Europene, din România, sunt:

• Brasov – Cluster for Innovation and TechnologyCY6 – Iceberg Consulting – www.altbrasov.eu
• București – Digital Innovation Hub for Mechatronics – component of the Innovative Strategic Cluster for the Smart Specialisation of Mechatronics – «MECHATREC» (Professional Association of Romanian Patronage in Fine Mechanics, Optics and Mechatronics Industry – the Management Entity of MECHATREC Cluster) – www.clustermechatrec.ro
• Cluj-Napoca – Transilvania iHUB 4.0 – North-West Regional Development Agency
• Constanta – Constanta Innovation Hub (CiTyInnoHub) – Ovidius University of Constanta
• Timisoara – Timisoara’s Digital open Smart Solution (TimDiOss) – Politehnica University of Timisoara, Romania

Programul prin care au fost selectate se numește „Smart Factories în new EU Member States”, a fost lansat în mai 2017, cu un buget de 1,8 milioane EUR. Că parte a acestuia, 34 de DIH potențiale, din statelemembre ale Europei Centrale și de est au fostselectatepentru un program de training oferit de PwC și Oxford University Innovation (Oxentia).
(Mai multe informații, aici, pe site-ul Comisiei Europene)

Ce sunt și ce oferă hub-urile de inovare digitală

• sunt centre de competență digitală cu menirea de a oferi servicii de specialitate pentru sectoare economice și sociale unde este nevoie de noi instrumente de producție, gestiune, procesare, desfacere, livrare etc.
• Întrunesc expertiză atât în domenii tehnologice (IT&C, inginerie), în domenii de business specific, dar și în competențe transversale (piețe, internaționalizare, marketing, management, dezvoltare și extindere etc.)
• oferă servicii de consultanță prin care sunt stabilite strategiile de digitalizare ale operatorilor economici și actorilor social (administrație, educație, sănătate etc.) care să ducă la transformarea unor modele de afaceri sau de comportament tradiționale în vederea creșterii competitivății, pentru scalabilitate, pentru accesul pe noi piețe, pentru gestionarea proceselor, pentru adopția de inovație
• oferă asistență pentru implementarea acestor strategii prin furnizori specializați
• sunt o platforma prin care pot fi testate / îmbunătățite anumite tehnologii sau soluții inovative
• pot atrage / gestiona fonduri de investiții (publice sau private)
• pot acționa și că centre de training / perfecționare
• pot juca un rol major în transformarea, la scară, a economiilor unor regiuni
• pot avea personalitate juridical proprie, pot fi constituite că parteneriate între mai multe entități, pot fi asumate de o entitate pre-existența (cum ar fi clusterele de IT)
Mai multe informații, aici: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-innovation-hubs
Istoric
• Concept preluat din Germania, inițial lansat sub denumirea de “centre de competență”
• DIH-urile au fost introduse de Comisia Europeană că instrumente de punere în opera a “economiei digitale”
• Mapare a DIH-urilor existente la nivel European relizata de către DG JRC (Joint Research Center)
• DG Connect – directoratul general din CE care răspunde de politici și instrumente de sprijinire a DIH-urilor
• În 2018 CE propune pentru prima dată un Program al Europei Digitale (Digital Europe programme) prin care se vor investi peste 9 miliarde de euro în proiecte pan-europene. Sumele sunt prevăzute în următorul exercițiu bugetar (2021 – 2027)
• Direcții majore (dar nu singurele) – artificial intelligence, cybersecurity, HPC (hypercomputers / supercomputers) cu viziunea că aceste tehnologii să fie înglobate în majoritatea sectoarelor de activitate
• DIH-urile sunt văzute de CE că instrumente regionale cu dimensiune europeană. Statele membre vor trebui să co-investească în acestea prin finanțarea acestor facilitate, a serviciilor pe care le oferă etc. pentru a crea impact local/regional.
• La nivel european există o viziune care va fi sprijinită financiar printr-un plan de investiții numit Digital Europe; statele membre vor juca din nou un rol esențial deoarece vor putea să nominalizeze potențiale DIH-uri

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Hidroelectrica va pierde un miliard de lei din cauza restricțiilor „ordonanței lăcomiei”. OUG 114 îi schimbă strategia

Hidroelectrica riscă să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă anunță renunțarea la varianta PPP pentru autostrada Comarnic-Brașov

Vladimir Ionescu

Guvernul este pe cale să renunțe la parteneriatul public-privat (PPP)  în construcția autostrăzii Cormniac – Brașov și să grăbească demararea lucrărilor, prin finanțarea acestora de… Mai mult

Europa

Exit poll Ucraina: Partidul președintelui a câștigat 44% din locurile în Parlament. Ținta a fost o majoritate confortabilă

Adrian N Ionescu

„Slujitorul Poporului”, partidul considerat pro-occidental al proaspătului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, este creditat cu victoria în alegerile parlamentare: 43,9% din locurile din Parlament. Partidul… Mai mult

Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult