sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 octombrie, 2012

Trei guverne, două rânduri de alegeri, o bătălie politică pentru suspendarea președintelui (bătălie care a degenerat) și-o negociere post-electorală.
În exasperarea lor, economiștii neangajați politic au constatat încă de la începutul verii un lucru pe care cineva l-a și formulat :  ”anul 2012 e un an pierdut pentru economie”.

Care să fie un ”top 3” al măsurilor economice și fiscale care Nu s-au luat în 2012, dar de care România avea nevoie ca de aer, și care vor fi de neevitat în 2013?

La această întrebare au răspuns economiștii Theordor Stolojan, Aurelian Dochia și Laurian Lungu.

Theodor Stolojan


Theodor Stolojan, fost premier și actual europarlamentar PDL, vede trei măsuri economice de bază pe care guvernele trebuiau să le ia anul acesta, dar care nu au mai fost luate, pe fondul agendei politice şi electorale: introducerea managementului privat la companiile de stat, privatizările şi reforma sistemului fiscal.

1. Discutăm de tot programul întârziat de introducere a managementului privat la companiile cu capital de stat, practic trebuia făcut în acest an. Să sperăm că până la sfârşitul anului mai e timp să se facă.

2. Programul de privatizări, care pracic e mort, anul acesta. Poate Transgazul – să se facă listarea pe bursă a 15%, dar în rest anul acesta este pierdut pentru procesul de privatizare.

3. Ar fi putut fi lucrat ceva pe reforma sistemului fiscal din România, care ar trebui deja rezolvată. Problema e mai complicată, în sensul că modelul fiscal al României diferă destul de mult de cel european. Dacă ne uităm pe structura veniturilor bugetelor din statele membre, există o cu toitul altă structură decât la noi, deşi folosim cam aceeaşi nomenclatură de impozite şi taxe: taxa pe valoare adăugată, accize, taxe pe prooprietate. dar proporţiile sunt destul de diferiute faţă de Uniunea Europeană şi de media UE şi aici trebuie să ne hotărâm – vrem să rămânem o ţară cu povară fiscală mai mică decât media UE şi, implicit, cu chgeltuieli sociale mai mici decât media UE, sau vrem să ne mişcăm spre media UE?

Laurian Lungu


Laurian Lungu, analist economic și partener la Macroanalitica, vede principalele probleme tot în zona de finanțare și fiscalitate:

1. Identificarea rapida si eficienta a masurilor de crestere a ratei de absorbtie a fondurilor UE. Romania pierde iremediabil fonduri cu un cost scazut de finantare, solutionarea acestei situatii este necesara atat din persectiva anului 2013 cat si din cea a exercitiului financiar 2014-2020.

2. Elaborarea de planuri fiscale pe termen mediu, bazate pe proiectii economice realiste, transparente, la toate nivelele administratiilor locale (conform Legii responsabilitatii fiscale). Altminteri, cresterea potentiala a arieratelor locale pot pune presiuni constante asupra bugetului general consolidat si in anii ce vin.

3. Adoptarea unei solutii pe termen lung de administrare si finantare a infrastructurii fizice. Efectul de ‘spillover’ al acestor investitii la nivelul economiei este unul ridicat iar rata curenta scazuta de finantare pentru aceste proiecte limiteaza potentialul de dezvoltare.

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia, consultant financiar și fost consultant al Băncii Mondiale, vede problemele nu doar în zona de finanțate și fiscalitate, ci și în domeniile producătoare de deficite structurale:

1. Continuarea procesului de restructurare a sectorului intreprinderilor de stat cu pierderi si listarea la bursa a unor companii. De la Cuprumin la Oltchim, esecurile s-au tinut lant avand drept rezultat nu doar adancirea crizei pentru intreprinderile respective ci si pierderea credibilitatii Romaniei pentru investitori.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

2. O noua lege a sanatatii este absolut necesara pentru a permite acestui sector sa se modernizeze si sa se adapteze unor conditii in schimbare. Dar si aici considerentele politice au prevalat si dezbaterile legate de noua lege s-au blocat fara concluzii, din temerea ca orice decizie ar putea avea consecinte electorale.

3. Absorbtia fondurilor europene a fost profund afectata de turbulentele politice; anul 2012 este deja pierdut si este din ce in ce mai evident ca pierdem o sansa enorma de a beneficia de o sursa de finantare care ne-ar fi putut ajuta sa depasim mai usor criza.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: