Cei 751 de membri ai Parlamentului European câştigă între 5,8 şi 18,3 milioane de euro pe an faţă de veniturile lor legate de activitatea parlamentară, arată Transparency Internaţional într-o analiză a declaraţiilor publice ale europarlamentarilor.
EU Integrity Watch este o baza de date interactivă, în care sunt listate veniturile individual ale parlamentarilor europeni, dar şi grafice cu veniturile pe ţări, grupuri politice şi chiar sex.
Potrivit regulilor Parlamentului European, eurodeputaţii trebuie să completeze declaraţiile de interese financiare şi să listeze acolo toate activităţile din care obţin venituri în afara celor din Parlamentul European.
Salariul unui eurodeputat se ridică lunar la 8020,53 de euro pe lună, la care se adaugă indemnizaţii pentru cheltuielile cu biroul paralmentar, prezenţa la lucrările parlamentului şi cheltuieli de călătorie.
Veniturile extra-parlamentare declarate de membrii PE se înscriu în mai multe categorii: între 500 şi 1000 de euro, între 1001-5000 de euro, o alta între 5001 – 10.000 de euro şi peste 10.000. Cele sub 500 de euro nu trebuie declarate.
Daniel Buda, cu venituri peste 20.000 de euro, este pe locul 2
Eurodeputatul PDL Daniel Buda apare printre parlamentarii cu cele mai mari venituri din activităţi în afara celor parlamentare, cu peste 21.000 de euro pe lună.
În clasamentul general, este depăşit doar de italianul Renato Soru, preşedintele companiei italiene de telecomunicaţii Tiscali.
Asistentul lui Daniel Buda a precizat pentru European Voice că activitatea extra-parlamentară a deputatului este cea de notar şi că veniturile sale au fost listate de două ori în declaraţia respectivă, de aceea sa ajuns la această sumă şi a fost luată în calcul de două ori de Transparency Internaţional. Veniturile sale din activităţi colaterale mandatului său ar fi, potrivit asistentului citat de European Voice.
Dintre eurodeputaţii români, Daniel Buda este urmat la distanţă de Ioan Mircea Paşcu (PSD), cu venituri de până la 6996 de euro, Cristian Buşoi (PNL) – 5998 de euro şi Monica Macovei – 5988 de euro.
Corina Creţu, Daciana Sârbu, Marian Jean Marinescu, Traian Ungureanu sau Sigfried Mureşan sunt printre eurodeputaţii români care, potrivit declaraţiilor lor de itnerese, nu au alte venituri decât pe cele din activitatea lor parlamentară.
Europarlamentarii austrieci şi francezi obţin cele mai mari venituri colaterale
Analiza Transparency International arată că eurodeputaţii austrieci au cele mai mari venituri extra-parlamentare, în medie 2500 de euro lunar de parlamentar.
Ei sunt urmaţi de cei francezi, cu o medie de 1821 de euro lunar. Însă printre aceştia sunt unii dintre cei mai lucrativi eurodeputaţi, 4 dintre ei declarând venituri de peste 10.000 de euro luna din alte activităţi.
Este vorba despre fostul ministru Michèle Alliot-Marie – cu 15.000 de euro pe lună, bani plătiţi acesteia în urma participării la conferinţe şi a publicării unor articole şi lucrări. Un alt fost ministru, Rachida Dati, a avut venituri de minimum 10.000 de euro, în calitate de avocat şi primar al celui de-al 7-lea arondisment din Paris. Doctorul Renaud Muselier a afirmat că are venituri între 12.000 şi 35.000 de euro lunar, valoarea acţiunilor sale într-o clinică medicală.
Codul de Conduită al Parlamentului European arată că membrii sunt „responsabili personal pentru depunerea declaraţiilor de interese financiare”, dar mulţi dintre deputaţi nu au depus o astfel de declaraţie şi nu se poate şti dacă ele sunt complete sau nu.
“Observăm nişte tendinţe: danezii, germanii sau olandezii au nişte declaraţii foarte detaliate, în timp ce belgienii, francezii sau austriecii nu abordeazăp la modul serios această obligaţie”, este concluzia lui Daniel Freund, de la Transparency International.
Demersul organizaţiei internaţionale este de a arăta electorilor europeni unde există riscul de conflict de interese şi deficienţele sistemului PE privind declaraţiile de interese.
Parlamentul European a reacţionat imediat la această analiză şi bază de date. Reprezentanţii instituţiei au afirmat că TI a tras concluzii greşite.
