Curtea Constituțională a invalidat referendumul. Traian Băsescu revine la Cotroceni

Curtea Constituțională a României a hotărât, marți, invalidarea referendumului de demitere a președintelui suspendat Traian Băsescu, acesta urmând astfel să revină la Palatul Cotroceni.

Conform unor surse, CCR a luat hotărârea cu 6 la 3.

Conform unor surse, Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu,  Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc și Puskas Valentin Zoltan au votat pentru invalidarea referendumului, iar Tudorel Toader, Acsinte Gaspar și Ion Predescu au votat împotriva invalidării.

Potrivit președintelui CCR, Augustin Zegrean, referendumul a fost declarat corect sub aspectul organizării, însă a fost invalidat pentru că nu s-a întrunit cvorumul de 50% plus unul prezență la vot.

Hotărârea CCR urmează să fie citită miercuri în plenul Curții, iar apoi Parlamentul va lua act de hotărâre, în ședință comună.

Ulterior, decizia Curții Constituționale de invalidare a referendumului urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, după care Traian Băsescu poate să revină la Cotroceni.

Astfel, pentru ca hotărârea Curții să intre în vigoare, trebuie mai întâi ca Senatul și Camera Deputaților să se reunească în cvorum, în ședință extraordinară, ceea ce poate dura o perioadă destul de îndelungată, având în vedere operioada de concedii. Legislativul urmează, însă, oricum să se reunească în ședința ordinară care începe în septembrie.

Interimatul lui Crin Antonescu în funcția de președuinte al șării, și suspendarea lui Train Băsescu din funcție, ar putea fi prelungite cel puțin câteva zile.

Ce a hotărât Curtea Constituțională, potrivit comunicatului oficial:

• Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a fost respectată.
• Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns „NU”.
• Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează interimatul domnului George – Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.

De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României.

Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

Demiterea eșuată a președintelui: 47 de zile care au răvășit România

Decizia CCR de invalidare a referendumului și de readucere la Cotroceni a lui Traian Băsescu oficializează finalul unei încleștări în care România a suferit prejudicii atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

Prejudicii pe plan Intern:

• Emiterea de către guvernul USL a unor acte normative de conjunctură excepțională prin care, în procedură de urgență, au fost modificate atribuții ale unor instituții cheie: restrângerea prin ordonanță de urgență a atribuțiilor Curții Constituționale (între timp, ajunsă în parlament și votată, legea a fost respinsă de CCR)
• Trecerea Monitorului Oficial din subordinea Parlamentului în cea a guvernului, pentru a gestiona intrarea în vigoare a deciziilor referitoare la suspendarea președintelui.
• Demiterea intempestivă a Avocatului poporului, singurul care avea dreptul să conteste la curtea constituțională ordonanțele de urgență ale guvernului. CCR a stabilit că înlocuirea Avopcatului Poporului este constituțională, dar demiterea intempestivă și lipsită de argumente a determinat reacții externe dure.
• Brutalizarea și decredibilizarea unor instituții folosite în războiul politic, precum Comisia de Etică subordonată Ministerului Educației și Consiliul pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare – instituții desființate și modificate, practic, în timp ce se pronunțau asupra acuzațiilor de plagiat aduse premierului Ponta.
• Demisia miniștrilor de la Interne și Administrație, în urma scandalului listelor electorale permanente – cei doi acuzând presiuni din partea superiorilor pe linie de partid în sensul de-a modifica listele pentru a fi îndeplinit cvorumul care să ducă la validarea referendumului.
• Consecințele economice ale crizei politice, cu presiunea pe cursul leu/euro – deprecierea monedei naționale atângând câteva recorduri istorice – și retragerile de plasamente de către nerezidenți.
• Perioada de stagnare a investițiilor și de neîncredere a piețelor – mediul de afaceri așteptând un deznodământ și manifestând o prudență specifică crizelor grave.
• Intrarea mediului economic și de afaceri într-o perioadă de incertitudini, din cauza dificultății de-a gestiona relațiile dintre instituții, relații radicalizate de modul în care s-a purtat bătălia politică.

Prejudicii pe plan extern:

• Un raport defavorabil pe Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și o evaluare suplimentară a României, față de Bulgaria, în decembrie 2012. Măsura poate duce la o nouă amânare a aderării la Schengen.
• Riscul, iminent la un moment dat, de suspendare a acordului preventiv cu România de către Comisia Europeană.
• Intervenția Comisiei Europene și a liderilor de la Bruxelles, care a culminat cu celebra ”Listă a lui Barroso”: cele 11 puncte prin care premierului Ponta i s-a cerut imperativ repunerea în drepturi a instituțiilor afectate de procedurile intempestive de demitere a lui Traian Băsescu.
• Intrarea României pe lista informală a statelor est-europene cu probleme, alături de Ungaria, prin punerea în discuție a caracterului ireversibil al construcției statului de drept.