Titus Corlăţean demisionează de la Externe – numărul secțiilor de votare pentru diaspora rămâne la fel ca în primul tur

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată luni la sediul instituţiei, că îşi depune mandatul de ministru. Titus Corlăţean a contrazis comunicatul de duminică al Biroului Electoral Central, în care acest organism anunţă că MAE poate singur suplimenta numărul secţiilor de votare din străinătate, şi a anunţat că va demisiona ca să nu fie în centrul unei dispute politice.

În lipsa unui titular al postului, MAE va păstra şi la turul II al alegerilor prezidenţiale, foarte probabil, actuala structură a numărului secţiilor de vot din străinătate, structură care s-a dovedit deficitară la votul din 2 noiembrie.

Cum a justificat ministrul demisia sa

Principalele enunţuri făcute de Titus Colăţean în justificarea gestului său au fost:

• MAE a informat în ultimele zile, inclusiv pe parcursul weekendului, în legătură cu măsurile adoptate pentru sprijinirea în cât mai bune condiţii a turului doi al alegerilor prezidenţiale.
• MAE a pus la dipoziţia BES o echipă de aproximativ 800 de diplomaţi pentru suplimentarea birourilor secţiilor de votare, am anunţat creşterea numărului de cabine în secţiile de vot până la maximum şapte.
• După hotărârea BEC adoptată marţea trecută, am fost informaţi de apariţia unui al doilea comunicat al BEC. În noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, am primit la sediul MAE un comunicat şi o adresă în care BEC ne comunică inexistenţa unui impediment legal referitor la organizarea unor noi secţii de votare în străinătate.
• Am studiat legislaţia şi nu există bază juridică pentru suplimentarea secţiilor de votare la turul II. Ca ministru am obligaţia să asigur respectarea legalităţii. L-am informat pe primu-ministrul Victor Ponta că am decis să-mi depun mandatul de minstru al afacerilor externe. Nu accept să încalc legea, nu pot accepta ca MAE să încalce legea.

Importanţa votului din Diaspora

Românii din străinătate au avut posibilitatea să voteze pe 2 noiembrie 2014, la fel ca la alegerile din 2009, în 294 de secţii de votare.

Cozile imense de duminică și protestele românilor care au așteptat opre în șir să voteze pot fi puse pe seama faptului că, deși s-a păstrat numărul de secții de votare din străinătate (294), suplimentarea numărului din Moldova (de la 13 la 21 de secții) s-a făcut pe seama desființării unor secții din Italia (de la 55 la 51) și SUA (de la 28 la 22).

În plus, numărul de secții deschise în Marea Britanie nu a ținut cont și de faptul că din 2009 până acum în UK au ajuns un număr mai mare de români, prin ridicarea (între timp) a restricțiilor pe piața muncii.

Deși numărul românilor care votează în străinătate este mic în raport cu cel al rezidenților (în 2009 au votat 147.754 de români din cei aproximativ 3 milioane), el poate fi decisiv asupra rezultatului final. În turul al doilea al prezidențialelor din 2009, votul diasporei a înclinat balanța în favoarea lui Traian Băsescu.

Proteste faţă de modul în care a fost organizat procesul electoral în turul I

Săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe ale ţării au avut manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.

Procesul electoral s-a desfăşurat cu dificultate în statele în care există comunităţi importante de români, în special în Italia, Marea Britanie, Franţa, Germania sau Belgia.

Procesul electoral organizat pe 2 noiembrie a fost îngreunat de obligativitatea completării în interiorul secţiei de vot, în faţa membrilor secţiei de votare, a unei declaraţii pe proprie răspundere referitoare la votul multiplu. În plus, în unele secţii, formularele declaraţiei pe proprie răspundere s-au terminat la scurt timp de la începerea procesului electoral, lucru care a generat oprirea temporară a procesului electoral.

După turul I, şi după o serie de manifestări organizate în ţară dar şi în principale capitale europene, preşedintele Traian Băsescu a cerut, de două ori, demiterea lui Titus Corlăţean.

La turul I al alegerilor, în diaspora au votat peste 160.000 de români, multe persoane nereuşind să voteze din cauza modului în care MAE a organizat scrutinul.

Avertismentul ambasadorului român la Paris

Ambasadorii din principalele capitale europene au fost convocaţi săptămâna trecută, vineri, la sediul MAE pentru discuţii legate de organizarea în bune condiţii a turului II al alegerilor.

Ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru (foto), a declarat duminică, într-un interviu pentru RFI, că sunt semnale potrivit cărora 9-10.000 de cetăţeni români vor dori să voteze în turul doi şi că vor exista dificultăţi, dacă numărul de secţii de votare rămâne acelaşi ca în primul tur.

Potrivit lui ambasadorului Mazuru, decizia Ministerului Afacerilor Externe de a suplimenta la maximum numărul de ştampile şi cabine de vot, respectiv şapte, nu va avea efecte la Paris.

Precizarea de duminică a BEC

Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se spune într-un comunicat remis Mediafax şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.