La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Tinerii români între muncă și studii: o comparație cu țările UE

de Marin Pana 21.8.2016

scoli-profesionale-reprezentativRomânia figurează în evidențele Eurostat drept țara membră UE în care proporția tinerilor care studiază și lucrează în același timp este cea mai redusă.

Doar 1,9% dintre cei între 20 și 24 de ani s-au aflat în această situație anul trecut, comparativ cu o medie europeană de 16,9%. Mai mult, la noi tendința este de scădere (de la 3,2%) în timp ce pe ansamblul UE se înregistrează un trend crescător pe ultimii zece ani.

În ceea ce privește proporția persoanelor care nici sunt angajate în muncă și nici nu se află într-o formă de pregătire sau studii, țara noastră apare în clasamentul UE pe locul al patrulea, cu 24,1%. Mai rău decât noi se mai poziționează doar Italia (31,1%), Grecia (26,1%) și, de puțin, Croația (24,1%).

Și aici, ne situăm mult peste media europeană de 17,3% și pe o tendință de creștere pronunțată pe parcursul ultimilor zece ani. De luat aminte, Polonia și Ungaria sunt foarte aproape de uzanțele UE iar Cehia a coborât la acest indicator până în apropiere de performanțele țărilor nordice, plasate sub pragul de 10% și cu un record atins de o țară din afara UE dar urmărită de Eurostat, Islanda ( doar 5,6%).

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Pentru referință și luare aminte în eventuale politici publice, trebuie subliniat că noi am adăugat la tinerii care nici nu studiază și nici nu lucrează peste cinci puncte procentuale în plus și am trecut în spatele vecinei de la sud de Dunăre și colegă de val de integrare, Bulgaria.

Aceasta a venit în sens invers, dinspre 29,3% în anul 2006 și a coborât la 24,0% în 2015.

Ce-i drept, la proporția celor care s-au concentrat exclusiv pe studii suntem în apropierea și peste media UE (36,4% la nivel național față de media europeană de 33,0%) iar la ponderea persoanelor în vârstă de 20 – 24 de ani care exclusiv lucrează stăm surprinzător de bine. Cu 37,7%, ne situăm semnificativ deasupra mediei UE de 32,6% și ne situăm pe locul 6, după Olanda (53,9%), Marea Britanie (46,3%), Austria (42,4%) și Letonia (40,2%) și Irlanda (37,8%).

Per total, se poate invoca o puternică influență socio-culturală, atât în ceea ce privește proporția extrem de ridicată din perspectiva noastră a celor care se întrețin pe perioada studiilor la începutul vieții adulte în nordul continentului, cât și prin asemănarea izbitoare cu una dintre țările cele mai mari, Italia, cea mai apropiată rudă latină ca mod de a trata munca și viața.

Asta nu înseamnă, însă, că nu putem performa în raport cu alte țări din blocul estic pe partea de angajare în muncă, unde suntem întrecuți doar de letoni. E un semn că a mai rămas ceva din ”educația pentru muncă” din perioada socialistă, dar nu și din educația ”prin muncă pentru muncă”. Rămâne, astfel, neutilizată o importantă resursă umană, în condițiile în care avem un număr relativ scăzut de angajați față de populația țării.

Chestiunea nu este doar una de opțiune personală sau de etică ci se leagă direct de capacitatea, la nivel macroeconomic, de a avea PIB potențial. Ne aflăm în situația unui spor natural negativ și a lipsei de apetență pentru migrarea în România, precum și a unei rate de dependență deficitare pentru bugetul de asigurări sociale.

Pe cale de consecință, calea intensivă, de creștere a proporției celor intrați pe piața muncii încă din prima parte a deceniului al treilea de viață este mai eficientă și mult mai rapidă decât măsurile de creștere a numărului celor apți de muncă în principiu și mai puțin dispuși să treacă la fapte. Fapte pentru care vor fi necesare măsuri concrete mult mai creative de implementare decât, de pildă, simple scutiri de taxe pentru tinerii angajați.

Interesant că nivelul de trai nu se arată, în practică, un element determinant iar nevoia nu este nepărat un argument pentru îmbunătățirea situației. Exact în țările cu nivel de trai mai ridicat și unde se presupune că tinerii ar putea mai lejer să învețe fără a mai trebui să își ia și o slujbă se regăsește și cea mai mare proporție de angajați cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani care se află simultan într-o formă de studii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.8.2016

Un raspuns

  1. Octavian Fratu
    22.8.2016, 9:50 am

    Pare un pic surprizator sondajul. Poate ca datele prezentate ar tb explicate. De exemplu ce inseamna ca lucreaza pt tinerii de 20-24 de ani? Este ca o fotografie, o situatie de moment? Se refera la o situatie medie, in care o persoana poate a lucrat 1 an si 3 nu din acest interval de varsta si atunci este considerat un sfert de angajat?

    Daca este sa indic situatia din Facultatea de Electronica din Bucuresti, ponderea studentilor care lucreaza este una destul de ridicata. Poate ca la ciclul de licenta ea sa fie una ceva mai redusa (dar oricum net peste ce este prezentat in articol), dar in ciclul de master cvasitotalitatea studentilor lucreaza sau se angajeaza in perioada masterului. Din pacate aceasta situatie se reflecta extrem de negativ asupra performantelor la invatatura a studentilor, in special la nivel de master.

    Din pacate lipseste o legislatie in materie si un consens intre partile interesate. Angajatorii vor sa angajeze studentii doar cu norma intreaga. Ceea ce ii pune aproape in imposibilitate de a ajunge la cursuri sau de a avea un timp dedicat studiului. In alte tari (de exemplu Danemarca) legea interzice angajatorilor sa angajeze un student cu mai mult de 4 ore/zi (jumatate de norma). Daca angajatorii ar fi stimulati sa creeze posturi de tip part-time, atunci situatia unui student angajat poate fi una pozitiva, astfel incat acesta sa poata sa si studieze, sa castige si un ban si sa capete si o experienta in campul muncii. Din pacate situatia actuala impinge lucrurile catre decizii radicale: ori studiezi fara sa fii si angajat, ori te lasi de facultate sau te tarai prin facultate din restanta in restanta pt ca jobul nu-ti da timp sa si inveti!

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult