Tinerii români între muncă și studii: o comparație cu țările UE - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Tinerii români între muncă și studii: o comparație cu țările UE

21 august, 2016

scoli-profesionale-reprezentativRomânia figurează în evidențele Eurostat drept țara membră UE în care proporția tinerilor care studiază și lucrează în același timp este cea mai redusă.

Doar 1,9% dintre cei între 20 și 24 de ani s-au aflat în această situație anul trecut, comparativ cu o medie europeană de 16,9%. Mai mult, la noi tendința este de scădere (de la 3,2%) în timp ce pe ansamblul UE se înregistrează un trend crescător pe ultimii zece ani.

În ceea ce privește proporția persoanelor care nici sunt angajate în muncă și nici nu se află într-o formă de pregătire sau studii, țara noastră apare în clasamentul UE pe locul al patrulea, cu 24,1%. Mai rău decât noi se mai poziționează doar Italia (31,1%), Grecia (26,1%) și, de puțin, Croația (24,1%).


Și aici, ne situăm mult peste media europeană de 17,3% și pe o tendință de creștere pronunțată pe parcursul ultimilor zece ani. De luat aminte, Polonia și Ungaria sunt foarte aproape de uzanțele UE iar Cehia a coborât la acest indicator până în apropiere de performanțele țărilor nordice, plasate sub pragul de 10% și cu un record atins de o țară din afara UE dar urmărită de Eurostat, Islanda ( doar 5,6%).

tabel2
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Pentru referință și luare aminte în eventuale politici publice, trebuie subliniat că noi am adăugat la tinerii care nici nu studiază și nici nu lucrează peste cinci puncte procentuale în plus și am trecut în spatele vecinei de la sud de Dunăre și colegă de val de integrare, Bulgaria.

Aceasta a venit în sens invers, dinspre 29,3% în anul 2006 și a coborât la 24,0% în 2015.


Ce-i drept, la proporția celor care s-au concentrat exclusiv pe studii suntem în apropierea și peste media UE (36,4% la nivel național față de media europeană de 33,0%) iar la ponderea persoanelor în vârstă de 20 – 24 de ani care exclusiv lucrează stăm surprinzător de bine. Cu 37,7%, ne situăm semnificativ deasupra mediei UE de 32,6% și ne situăm pe locul 6, după Olanda (53,9%), Marea Britanie (46,3%), Austria (42,4%) și Letonia (40,2%) și Irlanda (37,8%).

Per total, se poate invoca o puternică influență socio-culturală, atât în ceea ce privește proporția extrem de ridicată din perspectiva noastră a celor care se întrețin pe perioada studiilor la începutul vieții adulte în nordul continentului, cât și prin asemănarea izbitoare cu una dintre țările cele mai mari, Italia, cea mai apropiată rudă latină ca mod de a trata munca și viața.

Asta nu înseamnă, însă, că nu putem performa în raport cu alte țări din blocul estic pe partea de angajare în muncă, unde suntem întrecuți doar de letoni. E un semn că a mai rămas ceva din ”educația pentru muncă” din perioada socialistă, dar nu și din educația ”prin muncă pentru muncă”. Rămâne, astfel, neutilizată o importantă resursă umană, în condițiile în care avem un număr relativ scăzut de angajați față de populația țării.

Chestiunea nu este doar una de opțiune personală sau de etică ci se leagă direct de capacitatea, la nivel macroeconomic, de a avea PIB potențial. Ne aflăm în situația unui spor natural negativ și a lipsei de apetență pentru migrarea în România, precum și a unei rate de dependență deficitare pentru bugetul de asigurări sociale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pe cale de consecință, calea intensivă, de creștere a proporției celor intrați pe piața muncii încă din prima parte a deceniului al treilea de viață este mai eficientă și mult mai rapidă decât măsurile de creștere a numărului celor apți de muncă în principiu și mai puțin dispuși să treacă la fapte. Fapte pentru care vor fi necesare măsuri concrete mult mai creative de implementare decât, de pildă, simple scutiri de taxe pentru tinerii angajați.

Interesant că nivelul de trai nu se arată, în practică, un element determinant iar nevoia nu este nepărat un argument pentru îmbunătățirea situației. Exact în țările cu nivel de trai mai ridicat și unde se presupune că tinerii ar putea mai lejer să învețe fără a mai trebui să își ia și o slujbă se regăsește și cea mai mare proporție de angajați cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani care se află simultan într-o formă de studii.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Pare un pic surprizator sondajul. Poate ca datele prezentate ar tb explicate. De exemplu ce inseamna ca lucreaza pt tinerii de 20-24 de ani? Este ca o fotografie, o situatie de moment? Se refera la o situatie medie, in care o persoana poate a lucrat 1 an si 3 nu din acest interval de varsta si atunci este considerat un sfert de angajat?

    Daca este sa indic situatia din Facultatea de Electronica din Bucuresti, ponderea studentilor care lucreaza este una destul de ridicata. Poate ca la ciclul de licenta ea sa fie una ceva mai redusa (dar oricum net peste ce este prezentat in articol), dar in ciclul de master cvasitotalitatea studentilor lucreaza sau se angajeaza in perioada masterului. Din pacate aceasta situatie se reflecta extrem de negativ asupra performantelor la invatatura a studentilor, in special la nivel de master.

    Din pacate lipseste o legislatie in materie si un consens intre partile interesate. Angajatorii vor sa angajeze studentii doar cu norma intreaga. Ceea ce ii pune aproape in imposibilitate de a ajunge la cursuri sau de a avea un timp dedicat studiului. In alte tari (de exemplu Danemarca) legea interzice angajatorilor sa angajeze un student cu mai mult de 4 ore/zi (jumatate de norma). Daca angajatorii ar fi stimulati sa creeze posturi de tip part-time, atunci situatia unui student angajat poate fi una pozitiva, astfel incat acesta sa poata sa si studieze, sa castige si un ban si sa capete si o experienta in campul muncii. Din pacate situatia actuala impinge lucrurile catre decizii radicale: ori studiezi fara sa fii si angajat, ori te lasi de facultate sau te tarai prin facultate din restanta in restanta pt ca jobul nu-ti da timp sa si inveti!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Pare un pic surprizator sondajul. Poate ca datele prezentate ar tb explicate. De exemplu ce inseamna ca lucreaza pt tinerii de 20-24 de ani? Este ca o fotografie, o situatie de moment? Se refera la o situatie medie, in care o persoana poate a lucrat 1 an si 3 nu din acest interval de varsta si atunci este considerat un sfert de angajat?

    Daca este sa indic situatia din Facultatea de Electronica din Bucuresti, ponderea studentilor care lucreaza este una destul de ridicata. Poate ca la ciclul de licenta ea sa fie una ceva mai redusa (dar oricum net peste ce este prezentat in articol), dar in ciclul de master cvasitotalitatea studentilor lucreaza sau se angajeaza in perioada masterului. Din pacate aceasta situatie se reflecta extrem de negativ asupra performantelor la invatatura a studentilor, in special la nivel de master.

    Din pacate lipseste o legislatie in materie si un consens intre partile interesate. Angajatorii vor sa angajeze studentii doar cu norma intreaga. Ceea ce ii pune aproape in imposibilitate de a ajunge la cursuri sau de a avea un timp dedicat studiului. In alte tari (de exemplu Danemarca) legea interzice angajatorilor sa angajeze un student cu mai mult de 4 ore/zi (jumatate de norma). Daca angajatorii ar fi stimulati sa creeze posturi de tip part-time, atunci situatia unui student angajat poate fi una pozitiva, astfel incat acesta sa poata sa si studieze, sa castige si un ban si sa capete si o experienta in campul muncii. Din pacate situatia actuala impinge lucrurile catre decizii radicale: ori studiezi fara sa fii si angajat, ori te lasi de facultate sau te tarai prin facultate din restanta in restanta pt ca jobul nu-ti da timp sa si inveti!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr