Economia României nu mai este „tigrul” Europei Centrale şi de Est (ECE) şi al UE, aşa cum îl descriau rapoartele BCR, până nu demult, potrivit economistului şef al BCR, Horia Braun Erdei.
„Chiar dacă împărtășeam preocuparea evidentă cu privire la sustenabilitatea și sănătatea consumului, bazat pe stimulente fiscale (…) eram mândru să descriu România ca fiind „tigrul” ECE și al UE în general. Ei bine, se pare că la începutul acestui an acest tigru a fost grav rănit, iar balonul mândriei mele naționale a început să se fisureze”, spune Horia Braun, în raportul lunar al BCR, trimis vineri, investitorilor.
Semnele negative se concentrează mai ales în trei direcţii:
- piețele de export ale României au început să prezinte semne de oboseală, de încetinire a creșterii;
- încetinirea creșterii economice până la 0% (trimestrul 1 2018 / T4 2017) și la 4% (T1 2018 / T1 2017);
- stagnarea creșterii economice este vestea rea pentru Fisc, mai ales după noul avertisment al Comisiei Europene privind lipsa de eforturi convingătoare în vederea îmbunătățirii deficitului bugetar structural.
Ca urmare, BCR a revizuit în scădere prognoza privind creșterea economică pe 2018, până la 4,1%.
Cifrele constituie motive de îngrijorare, chiar dacă nu sunt deprimante, spune economistul Horia Brauun Erdei (foto), în raportul citat.
„Credem totuși că pentru al doilea trimestru al anului 2018 am putea să ne așteptăm la o revenire a creșterii trimestriale, cel puțin în ceea ce privește consumul intern. Consumatorii par să fi trecut peste toate schimbările de fiscalitate, iar încrederea consumatorilor s-a stabilizat și chiar s-a îmbunătățit ușor în aprilie”.
Și inflația „pare stabilizată, fără o volatilitate ca cea din ultimele luni și este foarte probabil să scadă brusc în ultimul trimestru al acestui an”.
Mesajul BCR „este unul de normalizare a dinamicii economice. Rămânem de asemenea la părerea că BNR va încetini ritmul de înăsprire a politicii monetare”, consideră economistul şef al băncii.
Totuşi, BCR nu exclude posibilitatea de a să asista la măsuri de ajustare fiscală şi nici transferul contribuţiilor de la Pilonul 2 de pensii private la pensiile de stat.
Continuarea practicii „de a lua bani de la companiile de Stat sub forma dividendelor sau o posibilă re-direcționare a contribuțiilor sociale de la Pilonului II la bugetul asigurărilor sociale sunt doar două dintre modalitățile prin care Guvernul ar mai putea cumpăra timp”, spune raportul citat.
„Aceste măsuri ar putea ține în frâu deficitul bugetar probabil pentru încă un an, dar nu vor rezolva problemele structurale ale bugetului”,potrivit raportului BCR.
Costul finanţării României
Randamentele titlurilor de stat româneşti au crescut cu 60 de puncte de bază în aprilie faţă de martie , ca urmare a unor „factori ostili interni şi externi”.
Printre factorii interni se numără doar politica BNR de restrângere a lichidităţilor de pe piaţă, ci mai ales inflaţia reidicată, care a dus indicele preţurilor de consum la maximul ultimilor patru ani, de 5,2%.
Dintre factorii externi se remarcă scumpirea bondurilor americane dincolo de pragul de 3% şi efectul scumpirii dolarului asupra obligaţiunilor de pe pieţele emergente.
„O creştere mai leneşă a PIB ar putea deplasa atenţia investitorilor spre riscurile politicii fiscale, randamentele titlurilor pe termen scurt fiind mai sensibile la astfel de griji”, mai spune raportul BCR.
Randamentele mai mari ale titlurilor de stat constituie măsura invers proporţională a încrederii cumpărărilor acestora în performanţele economiei şi ale administrării finanţelor publice
În concluzie, „avem nevoie de o strategie diferită, altfel vom plăti cu toții costurile prin impozitele mai mari, prestații sociale mai mici sau servicii publice tot mai săracăcioase”, conchide economistul şef al BCR.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Romania are peste 53 de STRATEGII industriale, economice, bugetare, educatie-formare profesionala, de absorbtie a fondurilor UE, etc. de mare valoare tehnica-stiintifica!Cu toate acestea moare „cu ele pe piept” la fel ca tarile lumii a treia, in lipsa unui Proiect de Reindustrializare prin care sa le implementeze, sustinindu-le logistic, material si financiar, spre a reconstrui tara economic si industrial.
Dezvoltarea economica a unei tari presupune o evolutie pozitiva SISTEMICA, atotcuprinzatoare, iar debutul si succesul acesteia este imposibil in lipsa implementarii simultane a tuturor strategiilor nationale cunoscute.Aceasta este realizabila in cadrul unui proiect de tara cu obiectivul reconstructiei economice si industriale, activind dezvoltarea industriala ca initiator, motor si sustinator general al schimbarii.
Altfel totul ramine in stadiul criticilor si constatarilor generale, a recomandarilor teoretice, fara a se intelege ca schimbarea are nevoie de un motor functional cu acoperire nationala, independent de strategiile punctuale, pe care insa le pune in practica si valoare, intr-un mod organic, tractind spre functionalitate si performanta absolut toate sistemele nationale…
In lipsa unui astfel de „proiect de tara”, strategiile prezente si viitoare ramin lucrari stiintifice de virf, insa pur teoretice, pe care numai reindustrializarea le poate transforma in lucrari de „economie aplicata”, orientind investitiile si programele de guvernare spre viziunea si actiunea unitara nationala necesara reconstructiei economiei si industriei nationale – chiar daca plecam aproape de la Zero…
In concluzie, pina nu va exista schimbarea de PARADIGMA a cercetatorilor si analistilor economici romani – de la conceptul de schimbarea punctuala, prin masuri si actiuni unicat (fie ele si strategii punctuale sau domeniu) catre cel de viziune de schimbare sistemica, simultana in toate domeniile „societatii economice romanesti” – Romania ramine ramine aceeasi tara esuata (de azi) si peste decenii de apartenenta la UE!