Guvernul britanic face pregătiri urgente, pentru a face faţă unui scenariu în cadrul căruia grecii ar ieşi din zona euro, după ce guvernatorul Băncii Angliei, Sir Mervyn King, a avertizat că Europa „se rupe”, scrie The Guardian.
Rapoartele de la Atena care indică cum că sume masive de bani au fost retrase din ţară a intensificat îngrijorarea în Londra, cu privire la impactul unei aşchieri a zonei euro pe o economie a Marii Britanii, care este blocată într-o recesiune dublă. Unele estimări arată că dacă Grecia ar părăsi zona euro brusc, acest lucru ar costa economia Europei aproximativ 1 trilion de dolari, adica 5% din producţia zonei.
Oficialii din Statele Unite privesc de asemenea nervos criza în creştere: Barack Obama, miercuri, a descris-o ca un „headwind” (vânt care bate contra curentului – n.a.), care ar putea ameninţa fragila recuperare americană.
Într-un discurs în Manchester înainte de a zbura în Statele Unite, pentru un summit al liderilor G8, primul-ministru britanic, David Cameron, a spus că zona euro „fie trebuie să-şi revină, fie stă să privească la o potenţială despărţire”, adăugând că alegerea liderilor Europei nu poate fi amânată mult timp.
Cameron a adăugat că „indiferent de calea aleasă este, eu sunt pregătit să fac orice este necesar pentru a proteja această ţară şi să asigur economia noastră şi sistemul nostru financiar”.
Oficialii de la Bancă, Trezorerie şi Autoritatea Serviciilor Financiare schiţează planuri, în speranţa în care o plecare a grecilor din uniunea monetară – văzută ca fiind inevitabilă din ce în ce mai mult de pieţele financiare – ar putea fi la fel de dăunătoare pentru economia globală ca şi colapsul Lehman Brothers în septembrie 2008.
„Am trecut printr-o criza globală financiară mare, cea mai mare criză din producţia mondială din anii 1930, criza bancară cea mai mare din istoria acestei ţări, cel mai mare deficit fiscal din istoria noastră pe timp de pace, iar cel mai mare partener comercial, zona euro, ea însăşi se rupe, fără nici o soluţie evidentă”, a spus King.
Scurgerea de capital din Grecia a crescut de când a devenit clar că un guvern de coaliţie nu ar putea fi format după alegerile de la începutul acestei luni. Preşedintele grec, Karolos Papoulias, a declarat că cetăţenii şi-au retras banii, pe fondul „marii frici, care s-ar putea dezvolta în panică”, din cauza riscului de neplată a datoriilor şi ieşirii din zona euro. În puţin mai mult de o săptămână, în urma alegerilor din 6 mai, 3 miliarde de euro au fost retraşi din conturile bancare. Banca Centrală a raportat că 800 de milioane de euro au fost retraşi într-o singură zi la începutul acestei săptămâni.
Prim-ministru spaniol, Mariano Rajoy, a declarat parlamentului că ţara sa s-a confruntat cu probleme de finanţare, având în vedere că respectivele costuri ale îndatorării au ajuns păna la „niveluri astronomice”. Ministrul de finante irlandez, Michael Noonan, a declarat că planul pentru a reveni la pieţele de capital la sfârşitul anului 2013 s-ar putea să nu fie realizabile, din cauza incertitudinii.
Prima întâlnire între preşedintele francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel a contribuit la calmarea nervilor pe pieţe, cel puţin în primă fază, cu sugestii că Berlinul ar putea să cedeze la iniţiative care să stimuleze creşterea în Grecia şi celelalte naţiuni afectate de austeritate din zona euro.
BCE a spus că se aşteaptă ca banca centrala a Greciei să folosească o parte din cele 130 de miliarde de euro primite de la UE şi FMI, pentru a se asigura că băncile din ţară au fost protejate de la colaps şi că vor primi ajutor suplimentar de la Frankfurt, însă doar o singură dată. Deja întârziate de incertitudinea politică din Grecia, cele 18 miliarde de euro sunt aşteptate în prezent să fie eliberate pentru a ajuta la recapitalizarea băncilor.
La summit-ul G8, care începe vineri, Obama o va presa pe Merkel să se aplece mai mult asupra unui pachet de creştere pentru Europa, în loc să apese atât de greu pentru măsurile de austeritate care au fost respinse de către alegătorii greci.
