Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

”The Eurozone Crisis and the Future of Europe”: Când răspunsurile economiștilor sunt o erată la deciziile politicienilor

de Cristian Grosu 14.4.2015

criza zonei euroDesigur, nu-i o temă pe care o dezbate toată lumea în tramvai, în timp ce vatmanul, atent, intervine din când în când în discuție.
Dar măcar în cercurile de decizie și în presa economică, atenția pentru evoluțiile și dilemele eurozonei ar trebui să crească progresiv, pe măsură ce inevitabilul – aderarea României – se apropie. Chiar și în răstimpul pe care-l mai avem să stăm pe margine și, la adăpostul propriei politici monetare, să privim – criza din zona euro ne influențează economia, societatea, viitorul proxim.

The Eurozone Crisis and the Future of Europe – The Political Economy of Further Integration and
Governance” – cartea de studii (concepute de economiști de toate culorile și ideologiile, dela neo-keynesieni la liberali) apărută la editura Palgrave – Macmillan, produce, în spatele răspunsurilor economice, mai degrabă niște întrebări care țin de deciziile politice. Iar dezbaterea în jurul problemelor pe care le ridică această carte, de la Banca Națională – moderată de economistul-șef Valentin Lazea – asta a și făcut: a pus ordine în întrebările pur economice care rezultă din experiențele unei crize administrate în primul rând după principii și interese politice.

Cartea e împărțită pe 3 secțiuni:,,Dezechilibre economice și criza eurozonei”; ,,Managementul crizei în eurozonă: interacţiunea dintre politică și economie”; ,,Eurozona: o privire spre viitor”.
Așa cum vorbitorii au încercat să-și deseneze observațiile și viziunile pornind de la studiile din carte (Daniel Dăianu e autorul unuia dintre aceste studii și coordonator al volumului), și cititorul se poate alege, învârtidu-se în jurul acestor întrebări, cu o hartă a traseelor posibile pe care economia Europei le-ar putea urma: slalomul printre deciziile influnțate de Germania și Franța și cel printre paradigmele de guvernanță europeană: metoda inter-guvernamentală (jocul dintre politicile și interesele naționale) și metoda comunitară (deciziile PE, Comisiei Europene etc).

Mai jos – cele 3 ”chei” ale dezbaterii: Rezumat și întrebări de moderator – cu documentul atașat – ale lui Valentin Lazea : prezentarea – și atașată – a lui Daniel Dăianu – unul dintre autorii studiilor; observații și viziuni ale speakerilor.

O mențiune: Cartea – și pe marginea ei și speakerii dezbaterii – abordează criza și dintr-o perspectivă care nu ține neapărat să fie corectă politic : decizia și influența politică asupra problemelor din zona euro, în speță poziționarea Germaniei.

Problemele ridicate de economiști: Răspunsurile deja știute și întrebările viitorului iminent

Valentin Lazea:

1- Cauzele crizei

Intrebările specifice:

  • Mai este posibilă creşterea economică bazată pe datorie?
  • Competitivitatea poate fi recâştigată şi altfel decât printr-o devalorizare internă (în cadrul unei uniuni monetare) ?
  • Orice fel de creştere sau creştere bazată pe export?
  • Politicile BCE cumpără timp sau descurajează reformele structurale?

2- Interdependența dintre economic și politic

Întrebările specifice:

  • Atitudinea Germaniei, de întârziere a federalizării Europei (cauzată de teama de a plăti costul fiscal al acesteia) este sustenabilă pe termen mediu/lung ?
  • Poate fi promovat proiectul european de către politicieni aleşi naţional, cu agende naţionale?
  • Strategia Lisabona a încurajat liberalizarea şi cele patru libertăţi de mişcare sau a stimulat politicile protecţioniste si de stat al bunăstării?
  • Nu cumva combinaţia dintre neadmiterea părăsirii zonei Euro, împreuna cu salvarea de la faliment cu condiţionalităţi a creat o povară insuportabilă atat pentru ţările debitoare, cât si pentru ţările creditoare?

Observații :

  • Divergenţa dintre viziunea Germaniei (ordoliberalism) şi cea a Franţei (dirijism) creează tensiuni şi duce la politici de compromis suboptimale.
  • Înlocuirea solidarităţii prin transferuri cu solidaritatea bazata pe auto-disciplină.
  • Înlocuirea clauzei “no bail-out” (permiterea falimentului) cu clauza “bail-out with conditionalities” (salvarea de la faliment cu condiţionalitaţi)
  • Obiectivele Germaniei: – păstrarea in forma actuală a Eurozonei;
    – protejarea banilor contribuabililor germani;
    – impunerea de reguli economice.
  • Favorizarea de catre Germania a metodei inter-guvernamentale (şefi de state) in detrimentul metodei comunitare ( Parlament European, Comisie Europeana

3-Viitorul eurozonei

Întrebările specifice :

  • Toate politicile sociale europene merită salvate/ armonizate, sau doar acelea care contribuie la creşterea capitalului uman (şi a PIB potenţial) : demografie, educaţie permanentă, mobilitate etc.?
  • Cum ar putea o lege a insolvenţei bazată pe o mentalitate anglo-saxonă să fie aplicată in context mediteranean fără a genera hazard moral?
  • Ce este mai nerealist: proiectul federalizării sau proiectul acceptării pierderii temporare a suveranităţii in cadrul unui PSC reformat?
  • Politici fiscale pro-ciclice (la nivel naţional) combinate cu politici fiscale contra-ciclice (la nivel comunitar) : cum ar putea să funcţioneze acest mix?

Daniel Dăianu :

1- Observații Preliminare :

  • Falsa teza ca principala cauza a crizei zonei euro este indatorarea publica
  • Criza zonei euro se impleteste cu o criza financiara acuta si una economica (demografie, statul social, etc)
  • Criza eurozonei continua; BCE ca salvator (LLR)…
  • Criza eurozonei este influentata de climatul general deteriorat din Uniune, de miscari centrifuge
  • Masuri ne-conventionale: sailing in uncharted territory
  • Llowflation, spectrul unei “stagnari seculare”
  • Criza geopolitica
  • UE ca bun public european: fara UE ne intoarcem in trecut….

2-Politică și economie în decizii :

  • Eurozona nu este o federatie (Germania, Elvetia)
  • Nu exista un buget comun si identitatea comuna este foarte limitata, in scadere in fapt…
  • Interesele nationale primeaza
  • Ciocnirea viziunilor in materie de politici economice nu a ajutat compromisuri
  • Transferurile fiscale fiind “ruled out” era normal sa se ajunga la tensiuni mari
  • Ajustarile au pus povara excesiv pe debitori (asimetria)
  • Un impact deflationist al ajustarilor
  • Reactii sociale si politice acute in unele tari
  • Un “prizonierat mutual” intre creditori si debitori

3- Ce urmează :

  • Metabolismul eurozonei determina ce se intampla cu Uniunea
  • Este necesar un nou design si alte aranjamente de politici in eurozona
  • UB este un raspuns partial si incomplet la criza (backstop financiar firav si scheme de garantare a depozitelor nationale)
  • Impedimente constitutionale pentru adancirea integrarii (Tratatele, Constitutia Germaniei, etc)
  • Un disconnect in Europa intre cetateni si guverne, care nu ajuta repararea design-lui si noi aranjamente
  • Tendinte de fragmentare

4- Ce face România :

  • Regulile din UE au favorizat indatorarea, boom and bust)
  • Depindem mult de zona euro: gravitatia
  • Un mare efort de consolidare fiscala
  • Un alt model de crestere este necesar
  • potential de crestere economica de cca.2,5% (redus la jumatate de criza); capitalizarea rezervelor de eficienta si absorbtie de fonduri UE: +1, +1,5%
  • institutii slabe: cheltuieli publice ineficiente;

(Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Daniel Dăianu)

 

Speakeri, observații, abordări

Lucian Croitoru – BNR: Germania insistă pe independența băncii centrale, în timp ce alte state speră în ajutorul pe care BCE îl poate da

  • – Problema zonei euro e o sumă a problemelor sectorului privat
  • – Lipsa uniunii fiscale
  • – Problemele congenitale ale zonei euro
  • – Păreri diferite față de BCE: Germania insistă pe independența băncii centrale, în timp ce alte state speră în ajutorul pe care BCE îl poate da. Ambele viziuni presupun, însă, un centralism crescut
  • -Grecia nu va părăsi zona euro din rațiuni de credibilitate, dimensiunea politică va prevala asupra evidenței economice

Radu Crăciun (BCR) : ”Germanizarea” Europei ar presupune extrapolarea unui model economic de succes în zone care poate nu vor asta

  • – Soluții ar putea exista, dar ele sunt greu de implementat în lipsa unei uniuni politice și a unei uniuni bugetare.
  • – Diferențele culturale între economii – nu e o abordare corectă politic însă realitatea arată că aceste diferențe au produs și produc efecte și blochează soluții
  • – ”Germanizarea” Europei ar presupune extrapolarea unui model economic de succes în zone care poate nu vor asta
  • – Europa ca ”uniune a națiunilor” ascunde un eșec, proiectul ”cetățean european” e mort, prevalează naționalitățile.
  • – Există un clivaj între mediul de afaceri și politică din această perspectivă
  • A fost o eroare primirea Greciei pe considerente politice, e o greșeală economică păstrarea ei pe considerente politice

Florin Câțu : Costurile falimentului Greciei ar fi fost mai mici

  • – Moneda euro e împinsă înainte acum doar de decizia politică
  • – Soluțiile sunt disputate de 2 direcții: politica monetară și piețele (QE)
  • – Comparația cu efectul relaxării cantitative din SUA e inadecvată
  • – Nu poți scăpa de reforme. Le poți doar amâna, cu un preț
  • – Problema, în cazul României, este dacă faci reforma acum, când ai avantajul politicii monetare proprii, sau după aderarea la zona euro, când lucrurile se complică
  • – Convergența reală nu e un deziderat doar pentru aderarea la eurozonă, ea e un deziderat pur și simplu – asta înseamnă dezvoltare
  • Instituția falimentului statelor există doar teoretic, deși practic trebuia admis falimentul Greciei. Costurile falimentului Greciei ar fi fost mai mici și ar fi fost suportate nu doar de contribuabilii permanenți ai Uniunii, ci și de piețele care au refuzat să vadă situația acesteia

Gabriela Mihailovici – BNR : Marea întrebare este dacă lucrurile evoluează spre o Germanie ”europenizată” sau spre o Europă ”germanizată”

  • – Părinții fondatori ai Uniunii Europene nu au găsit o soluție la problemele economice fără realizarea unei uniuni politice
  • – Germania preia rolul istoric de moderator al Franței, e important un echilibru al puterilor privind deciziile economice și politice
  • – Marea întrebare este dacă lucrurile evoluează spre o Germanie ”europenizată” sau spre o Europă ”germanizată”
  • – Consiliul European va pune, în luna iunie, problema adâncirii uniunii politice și pași concreți în această direcție

 Ionuț Dumitru – Consiliul Fiscal : România trimite la discuțiile de la Bruxelles oameni care nu înțeleg pur și simplu și nu au capacitatea de-a explica poziția României

  • – Scenariul destrămăzii zonei euro e unul catastrofic – ar duce inclusiv la conflicte militare
  • – Soluția este să se insiste pe ideea de ”cetățean european” dincolo de cetățenia națională
  • – România, în context, nu are decât o singură variantă: să respecte regulile. Problema este că decidenții Româniai nu înțeleg nici cele mai simple din aceste reguli.
  • – România trimite la discuțiile de la Bruxelles oameni care nu înțeleg pur și simplu și nu au capacitatea de-a explica poziția României
  • – Soluția pentru România este să găsească o cale de-a participa la luarea deciziilor

***

NOTĂ: Chiar la ora dezbaterii ale cărei idei sunt înșirate mai sus, premierul Greciei, Alexis Tsipras, se afla la Moscova, într-o întâlnire cu Vladimir Putin.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.4.2015

7 comentarii

  1. Nelu Stiuca
    14.4.2015, 6:37 pm

    Romanilor INDEPENDENTI cu discernamanul neafectat, cu mintea limpede, lucida, sclipitoare si optimisti le propun sa reflectateze profund la faptul cert demonstrat dupa 1989 ca subsistemele sistemului nostru social, politic, sindical, judiciar, legislativ, invatamant, sanatate, etc sunt dezactivate, decazute sau/si mafiotizate, drept urmare trebuie reinventate altele. Transformate nu se mai poate pt ca se vor constitui alte partide, sindicate, etc noi tot cu mafioti politici, sindicalisti, agenti etc vechi, clonati dupa aceiasi reteta folosita dupa 1989.
    PRABUSIREA Ro se datoreaza PRINTRE ALTELE si lipsei din spatiul public a ATITUDINII CETATENEASTI, CIVICE care s-a distrus continuu, dupa 1989, in mod programat de catre factori interni si externi ostili viitorului Ro.
    Trebuie sa-l obligam pe JOHANNIS ca fost sef al unui forum cetatenesc sa ne ajute prin mijloacele si parghiile de care dispune la infiintarea de COMITETE(organizatii) CETATENESTI APOLITICE la toate nivelurile administrative ale AUTORITATILOR(institutiilor) PUBLICE din Ro care sa supravegheze, punerea in opera a politicilor publice de dezvoltare si progres in toate domeniile vietii economico-sociale , folosirea eficienta a banului public, difuzarea adevarului in spatiul public,etc.
    De asemenea trebuie sa militam cat se poate de eficient pt ca JOHANNIS sa ne ajute prin mijloacele si parghiile de care dispune si la STOPAREA exportului de SPECIALISTI si materie prima neprelucrata (lemnoasa, mineraliera, fier vechi etc) pentru ca Ro sa nu mai fie tratata ca o tara din lumea a treia si sa se poata initia in acelasi timp PAS cu PAS cresteri reale si continuue a productivitatii muncii si a nivelului de dezvoltare economica a tarii.

  2. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    14.4.2015, 9:48 pm

    D-le Nelu Stiuca,
    Daca Iohaniss va crea comitetele cerute de dvs. – care sint politicile publice de dezvoltare si progres, de utilizare eficienta a banului public?Inainte de a scrie aceste lucruri, poate ati citit programul de guvernare al PNL din 2005, cel al PDL din 2008 sau PSD din 2012.Ati vazut vreodata in aceste programe, asumarea dezvoltarii economice, de 5-7 la suta anual?Ati vazut ceva concret, adica un “proiect national” de reconstructie economica si industriala, postaderare?Ce altceva scrie in aceste “programe”, decit ca vom face, vom incuraja, vom sustine… fara nimic concret?Iar dupa 4 ani, o noua guvernare, alt program cu vom face si vom drege!Nimeni nu a incercat constructia unei viziuni si unui proiect de administare a “dezvoltarii economice”, inteleasa drept aparitie masiva de noi intreprinderi industriale si agricole, pe banii investitorilor straini – fiindca bugetul este lipsit de resurse de dezvoltare.
    Pentru dezvoltare, Romania are nevoie de proiecte, nu de structuri birocratice:fiindca exista o epidemie de astfel de comitete si comisii cu functia de a “dezvolta”, iar rezultatele…

  3. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    14.4.2015, 10:43 pm

    1.Mai este posibila cresterea ec. pe datorie?Raspunsul este unic, fara alternativa:numai prin indatorare exista crestere economica.
    Indatorarea este prin “investitorii straini”, carora le pui la dispozitie “economia nationala” in contrapartida.
    Ca sa accepte, trebuie sa le oferi o competitivitate/functionalitate economica nationala, la un indice peste 30, fiindca din cauza pierderile finaciare (datorate banilor cu buletinul), nu mai exista bani pentru Romania indicelui 74, ca pina in 2008.Dovada este lipsa investitorilor straini dupa 2008, constructia Renault (II) in Maroc, sincopele uzinei Ford, plecarea din tara a celor 5 miliarde de Euro din banci, etc.
    Din aceleasi motiv – plus inca unul (incit banii UE nu pot crea “dezvoltare” industriala,ci doar ferme de vaci, suta de familii de albine,etc.)care este lipsa unui proiect national – face ca investitorii romani/straini sa nu aiba cu ce sa-si articuleze afacerile industriale potential posibile.
    Mersul economiei, fara busola si instrumentele de bord ale unui “proiect national” postaderare, face ca nici UE sa nu poata crea un proiect propriu articulat cu al nostru.Asa ca ne “vinde” doar un evantai de “strategii” teoretice, dupa care se fac la nivel national, de zona economica, judet, orase, comune, alte “strategii”, de pe urma carora economia nationala si industria nationala, zonala sau locala, ramin …inexistente.
    Dezvoltarea pe datorie, unica cunoscuta in istoria economica, nu poate avea loc intr-o tara in care componentele competitivitatii economice sint necunoscute, iar dezvoltarea este inteleasa si “asteptata”, numai in componente “cantitative”, care fug de zonele cu indicii dezastruosi de competitivitate, 74, ca ai nostri.
    In concluzie, iata ca discutia se muta din domeniul micro si macroeconomiei, in zona inexistenta stiintific in Romania, cea “calitativa”, a competitivitatii, exogena micro si macroeconomiei.Adica a tehnicilor calitative ale “dezvoltarii economice”, inaccesibila deocamdata Romaniei.

  4. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    15.4.2015, 12:14 am

    2.Atitudinea Germaniei de intirziere a federalizarii Europei(de teama platii costului fiscal)este sustenabila pe termen mediu/lung?
    Este o intrebare fara raspuns in realitatea analitica “econometrica”.Intirzierea nu este determinata de costurile unei eventuale “federalizari”, fiindca intirzierea si crizele determinate de ea, sint practic sustinute tot de cine are bani:adica Germania!Daca ar avea la dispozitie un instrumentar de dezvoltare economica, pentru tarile inapoiate economic/industrial ar avea interesul de a-l utiliza imediat, deoarece la un moment dat se initiaza procesul de AUTO-DEZVOLTARE industriala a tarilor ajutate, iar costurile se diminueaza treptat, pina la disparitie.
    Federalizarea nu este vazuta ca solutie de Germania, ca urmare a faptului ca experienta de pina acum in eforturile de dezvoltare a tarilor inapoiate, a dovedit ca nu banii sint “problema” stagnarii economice si industriale a tarilor-problema.
    Stagnarea economica, incapacitatea de a transforma creditele si banii UE in “intreprinderi industriale si agricole”, au ca principala cauza, inexistenta unui “curs de guvernare” stiintifica si “aplicata”, care:
    A.Sa stabileasca “principiile generale si speciale ale dezvoltarii” care sa fie cuprinse apoi, in “Programul de guvernare”.In consecinta, pentru orice decizii sau demersuri din procesul guvernarii economice s-ar crea limite normative clare/concrete de eficienta si performanta.
    B.Sa contina tehnicile “pro-active” de dezvoltare economica, incit functie de starea si conjunctura economica, Guvernul sa poate initia masuri de:
    a.”reglare (economica) fina” (de natura fiscala (crestere/scadere TVA, impozit pe profit,etc. pentru a incuraja fenomene ec. pozitive(si descuraja pe cele negative).
    b.Reglare (schimbare) majora, tip “terapie (reformista) de soc”, cum era cazul dupa integrarea in UE, pentru accelerarea dezvoltarii.
    C.Sa dispuna de instrumentarul de aducere a competitivitatii/functionalitatii economice nationale, catre indicii 1-10 (in prima faza, insa catre 30), pentru a fi atractiva/accesibila investitorilor straini si absorbtiei banilor UE.
    D.Sa posede tehnicile si metodele de accelerare a dezvoltarii industriale si in general pe cele ale experientei istoriei economice mondiale.
    Acestea, impreuna cu restructurarea institutionala, constituie componentele unui “proiect de dezvoltare economica accelerata”, pe care nu-l are Germania sau UE, iar Romania refuza sa si-l asume.
    Concluzia este, ca nici nu exista un “proiect UE”, cita vreme dezvoltarea economica a tarilor inapoiate economic si industrial, nu poseda un “curs de guvernare”, care sa stabileasca (in mod complet si coerent)pasii politici, economici, administrativi, fiscali, normativi, organizatorici, etc., incit Guvernele acestora sa poata transforma banii nationali, creditele si banii UE, in “dezvoltare”, adica in active industriale si agricole.
    Un asfel de “curs”, materializat in proiecte nationale de dezvoltare, “unificate” intr-un proiect UE, ar tine (cu brio), locul federalizarii economice, pina cind se vor realiza etapele firesti ale “Statelor Unite Europene”.Altfel, UE ramine doar un “vis comun”, pe care il poate face tandari, oricind o “Grecie”.

  5. Nelu Stiuca
    15.4.2015, 8:40 am

    Dl EUGEN
    Valorificarea experientei si a potentialului uman inventiv precum si a stiintei sau iscusintei poporului roman in folosul sau, in scopul realizarii progresului national ori a obiectivelor de interes general se poate materializa in actul politic sau al administratiei publice, in reducerea riscurilor economici si ai instabilitatii sociale numai daca exista in evolutia fireasca a societatii romanesti ca piatra de capatai STRATEGII viabile necesare elaborarii de politici macro si micro economice.
    – STRATEGIA GLOBALA NATIONALA – reprezintă un ansamblu de, analize, previziuni (prognoze) la nivel “macro-sistem”, decizii şi acţiuni strategice cu privire la; alegerea metodelor si mijloacelor optime utilizate, stabilirea si folosirea judicioasa, oportuna si legitima a resurselor si energiilor interne si externe aflate la dispozitia tarii, in scopul realizarii, in sistem integrat, a obiectivelor nationale ce vizeaza progresul general, pe termen mediu si lung si obţinerea avantajului competitiv potrivit misiunii sale, avand in vedere evolutiile similare pe plan mondial.
    – STRATEGIILE SECTORIALE NATIONALE – (din dom. sanatatii, invatamantului, industriei, agriculturii, protectie sociale, apararii nationale, ordini publice, justitiei, administratiei publice, etc. ) – reprezintă un ansamblu de analize, previziuni (prognoze) la nivel “de subsisteme”, decizii şi acţiuni strategice privitoare la domeniile in cauza, referitoare la; dispunerea metodelor si mijloacelor eficiente utilizate, stabilirea folosirii judicioase, oportune si legitime a resurselor alocate, in vederea realizarii obiectivelor tinta la nivel national, specifice, pe termen scurt si mediu tinand cont de obligativitatea corelatiilor sectoriale si respectarii parametrilor cuprinsi in traiectoriile evolutive prevazute in Strategia Globala Nationala.
    Numai Strategiile viabile, eloborate cu ingeniozitate vor putea genera Politici Publice sanatoase in baza carora sa fie emise legi pertinente durabile. Altfel societatea romaneasca va fi condusa, asa cum se intampla de 25 de ani, pompieristic din esec in esec pana la stadiul de FALIMENT NATIONAL.
    A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de vreo STRATEGIE DE DEZVOLTARE NATIONALA sau de vreun proiect minimal de tara, coerent de dezvoltare?
    Fireşte că nu a existat! Zi de zi, guvernele şi clasa politică s-au ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de competitivitate.”Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea!”. Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunţat a fost un program de neguvernare. Asa România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic.ACTUALA CLASA POLITICA trebuie destructurata precum o mafie si invinuita de inapoierea Ro.

  6. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    15.4.2015, 11:46 am

    D-le Nelu Stiuca,

    1.Discutia incepe de unde aratati (la modul direct), ca “Romania poate sa dispara din peisaj”, lucru de care ne apropiem vertiginos, prin gradul de indatorare nationala, admis in UE.Disparitia economiei nationale a determinat, asa cum arata (inca din 2006) prof. Ilie Serbanescu, “inexistenta strategiilor de dezvoltare economica”, dupa “instrainarea catre firme si state straine a axei majore a economiei nationale”.
    Odata cu aceasta instrainare, practic “economia nationala” a incetat sa existe, iar odata cu disparitia sa, “strategiile de dezvoltare” cu cine sa fie facute?Cu firmele straine, care au propriile proiecte si politici de dezvoltare si pleaca din tara, daca gasesc “locatii” mai convenabile?
    Valoarea lucrativa a “strategiilor nationale” a fost “desfiintata” odata cu disparitia economiei nationale, dar pledoaria pentru ele, continua inertial, in lipsa oricaror alte tehnici nationale de dezvoltare economica.
    2.In situatia actuala, obiectivul fundamental al oricarei guvernari trebuie sa fie “reconstructia economica (banci, societati de investitii, asigurari, etc. nationale) si industriala nationala, de la ZERO!
    Analiza depaseste cadrul unor masuri fiscale sau financiare minore de “incurajare” a investitiilor straine, catre analiza cauzelor situatiei actuale in raport cu patrunderea capitalului strain, efectele sale, integrarea si corectivele UE asupra neajunsurilor create.
    3.Discutia devine una de “economie politica”, vizind raporturile dintre “capitalul” financiar-bancar si industrial european si institutia care-l reprezinta:UE cu Romania!
    Pretutindeni, prin natura sa, capitalul strain extrage profit si avantaje de orice fel din zonele accesate, dar pentru prima data in istorie, acesta a realizat (prin UE) si structurile politice, care sa asigure “reproducerea” sa “pozitiva”, nu doar acapararea/exploatarea resurselor din tarile in care este prezent.
    Aceasta afirmatie trebuie inteleasa in sensul de a ajuta direct, prin structurare institutionala (in ceeace vrea sa fie UE) la ridicarea economica a tarilor europene,in care a patruns,urmare a globalizarii “pietelor nationale”.
    Problema UE si a Romaniei, este ca pina acum lipsa interesului si preocuparilor “capitalului” de a ridica tara in care patrunde, fac inexistente principiile, tehnicile si instrumentarul care sa produca dezvoltare economica a acesteia.
    Nu exista nici o stiinta a “dezvoltarii economice” rapide, ca baza teoretica pe care sa o utilizeze UE si Romania pentru transformarea banilor si resurselor UE, in intreprinderi industriale si agricole.
    4.In sensul gasirii a unor noi tehnici concrete, “aplicate” de dezvoltare economica, se zbate UE, dar si saitul “Curs de guvernare”, intelegind ca modelul actual bugetar este insuficient si neutilizabil din lipsa de resurse financiare si mecanisme noi de “lucru”.Un nou model de dezvoltare n-a fost inca identificat – cel putin nu la nivelul Romaniei si UE.
    Cauza este simpla, dar greu de acceptat:tehnicile si instrumentarul dezvoltarii economice nu pot exista in “strategiile” economice si fiscale, bugetare, “econometrice”, dintr-o tara in care a disparut “economia nationala”!
    Sediul “materiei” unui nou “model de dezvoltare” se afla in stiintele sociale, politice, economie politica, sociologie,st. administratiei, etc. si presupune “organizarea” de la A la Z a dezvoltarii, pe o baza economica noua, calitativa.
    Modul de dezvoltare este altul ca pina acum si nu vine de la sine (ca pe modelul bugetar), nu este adus de americani sau integrarea in UE.
    Dezvoltarea poate fi numai rezultatul unui proiect “minimal” de reconstructie economica si industriala, capabil (ca urmare a imbunatatirii competitivitatii economice), sa asigure aportul masiv al investitorilor straini si capitalului bancar-industrial din UE, la acest proces.
    In rest, firul rosu al guvernarilor prin “strategii teoretice”, poate fi continuat din 4 in 4 ani fara consecine pozitive in dezvoltare, pina va exista si “proiectul national” care sa le realizeze practic.

  7. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    15.4.2015, 11:06 pm

    Nota de la finalul articolului amintea ca la ora publicarii acestuia, P.Ministrul Greciei se afla la Moscova.Nu cred ca Moscova va ajuta Grecia, decit daca aceasta va decide sa iasa din UE.Nu cred insa ca Tsipras are curajul sa iasa din UE ci vrea doar sa tergiverseze tratativele, in speranta diminuarii datoriei.Asa ca vizita va ramine fara efecte pentru UE, iar tratativele vor dura mult si bine, fara ca o parte sau alta, sa cedeze.

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult