Testele de stres pentru băncile europene – făcute după scenarii sumbre: o recesiune de doi ani şi crize valutare în estul Europei

Situaţia a sistemului financiar european urmează să fie testată prin simularea unor scenarii extrem de sumbre. Perspectiva pentru trei ani include „cele mai pertinente ameninţări” la stabilitatea băncilor din Uniunea Europeană şi potenţialul impact asupra bugetelor, se arată într-un draft al Autorităţii Bancare Europene(ABE) consultat de Bloomberg.

ABE şi BCE vor face marţi publice criteriile pentru testele de stres care se vor aplica băncilor europene, în contextul în care BCE se pregăteşte să preia, din noiembrie, funcţia de supraveghere a 130 de instituţii bancare din UE, potrivit noilor prevederi ale uniunii bancare.

Cei care elaborează politicile financiare vor să reflecte situaţii din perioada actuală, precum tensiunile din Ucraina, pentru a da o mai mare credibilitate testelor de stres. Exerciţiile similare din trecut, din 2010 şi 2011, au fost criticate că nu au reuşit să identifice slăbiciunile unor bănci care au avut ulterior probleme.

Băncile vor fi testate conform unui scenariu potrivit căruia în 2014 creşterea economică din UE va fi cu 2,2 puncte procentuală mai mică decât cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene, care prevede un avans al PIB-ului de 1,5%, ceea ce înseamnă practic o contracţie economică de 0,7%. În scenariul pentru 2015, băncile vor fi testate pentru a vedea care este capacitatea lor de a face faţă unei creşteri cu 3,4 puncte procentuale sub prognoza de creştere de 2% a Comisiei Europene, ceea ce înseamnă o contracţie de 1,4%

Testele de stres sunt partea a treia a evaluării BCE a băncilor din zona euro. Ele vor fi aplicate unui număr de 124 de bănci din UE, care reprezintă mai mult de jumătate din industria bancară a statelor UE şi ar trebui să înceapăla sfârşitul lunii mai. Rezultatele vor fi făcute publice la sfârşitul lunii octombrie.

BCE, ca autoritate de supraveghere – primul pilon al uniunii bancare

Uniunea bancară a primit undă verde la sfrşitul lunii martie, iar plenul Parlamentului European, în ultima sa sesiune din acest mandat, a votat-o.

Primul pas a fost mecanismul unic de supraveghere: Banca Centrală Europeană va începe supravegherea sistemului bancar din zona euro din luna noiembrie a acestui an şi va face o evaluare în trei paşi a instituţiilor financiare, inclusiv teste de stres pentru a evalua care sunt băncile cu risc potenţial, se prevede în documentele adoptate.

• Supravegherea se va face în strânsă cooperare cu autorităţile naţionale de supraveghere şi va putea interveni dacă băncile au probleme. În contrast cu Autoritatea Bancară Europeană, care stabileşte regulile de funcţionare pentru băncile din întreaga UE, BCE are puterea de a-şi impune punctul de vedere asupra reglementatorilor naţionali.
• În schimb, marile bănci din zona euro, 130 de instituţii financiare considerate „importante din punct de vedere sistemic”, adică cele ale căror active sunt mai mari de 30 de miliarde de euro, sunt supravegheate DIRECT de BCE, care va interveni dacă este necesar.

Germania a fost unul dintre opozanţii acordării de puteri mai mari Băncii Centrale Europene – guvernul german a pledat pentru un rol mai mic al acesteia, pentru că nu a vrut ca instituţia europeană să aibă putere de decizie asupra băncilor sale naţionale de economii, atât de la nivel federal, cât şi de la nivelul landurilor.

Angela Merkel a spus că BCE nu trebuie împovărată cu noi atribuţii. În plus, atribuţiile de supraveghere trebuie separate foarte exact de cele de politică monetară a zonei euro, pentru a nu exista niciodată tentaţia ca BCE să stabilească rata de politică monetară prea mică, doar pentru a ajuta băncile cu probleme.