România, statul care înregistrează ca mai importantă creștere economică din UE, ar putea adera la Zona Euro în 2022, după ce veniturile celor mai săraci români vor crește, îl citează Reuters pe ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu.
”Deja, astăzi, noi îndeplinim toate condițiile formale, am putea adera și mâine la euro. Dar ne temem că o asemenea decizie ar putea produce efecte negative asupra celor mai săraci și a veniturilor pensionarilor”, a declarat Teodor Meleșcanu publicației poloneze Rzeczpospolita.
“Cred însă că putem trece la euro în 5 ani, în 2022”, a aprecizat ministrul de Externe pentru publicația poloneză.
Data de 2022 avansată de ministrul Meleșcanu este a treia pe care o anunță un oficial român- 2012 și 2019 au fost precedentele date-țintă, abandonate între timp din cauza faptului că decalajele regionale interne nu au putut fi reduse și problemele de competitivitate nu și-au găsit răspuns.
Zona Euro are 19 membri, cel mai recent- Lituania- aderând în 2015.
Tendința europeană este de a introduce noi elemente de integrare, de compatibilizare a statelor din Zona Euro, situație în care statele care nu fac parte din ”clubul” monedei unice ar putea să fie lăsate în viitorul apropiat în afara sferei decizionale în probleme-cheie pentru Europa.
Sesizând acest pericol, Cehia a cerut recent statut de observator la reuniunile Eurogrup. Premierul Cehiei a revenit luni asupra solicitării, afirmând luni că acest statut trebuie acordat tuturor statelor membre UE care nu au adoptat până acum moneda unică europeană.
România, țară cu peste 21 de milioane de cetățeni, este statul cu cea mai rapidă creștere economică din UE, al cărui PIB, afirmă Teodor Meleșcanu pentru ziarul polonez, este prevăzut să crească în 2017 cu 5,5-5,6%.
În același timp, remarcă Reuters, România este în continuare unul dintre cele mai sărace state din UE.
Programul de convergență, aprobat în luna mai de Guvern, nu menționează o dată certă de aderare a României la zona euro, ci doar menținerea acestui angajament, a cărui ultimă țintă asumată a fost anul 2019.
În noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis considera că, în privinţa aderării la zona euro, România se află „într-un non-stadiu”, termenul de 2019 nefiind unul realist şi realizabil.
În iunie, viceguvernatorul Liviu Voinea afirma: ”Doresc să exprim cu claritate punctul de vedere al Băncii Naționale cu privire la aderarea României la zona euro. Din perspectiva politicii monetare nu există altă opțiune pentru România decât aderarea la zona euro. Putem discuta cum și când, dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci din dorința de a face o trecere lină atunci când economia va fi suficient de competitivă și de pregătită”.
Fostul premier Sorin Grindeanu spunea, în luna aprilie, la o ședință a Comitetului interministerial pentru adoptarea euro, că trecerea la această monedă va fi posibilă numai după ce veniturile românilor vor fi apropiate celor din alte state ale UE.
România îndeplinește teoretic cele patru criterii economice de trecere la moneda unică, mai exact situaţia finanţelor publice, stabilitatea preţurilor, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung care trebuie respectate în mod sustenabil.
Înainte de adoptarea euro, o ţară trebuie să respecte dincolo de criteriile economice incluse în tratatul de la Maastricht şi restricţiile ERM 2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze pe o perioadă de doi ani într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.
