Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează.
Danemarca – outside the box
Dacă giganții internetului din Sillicon Valley sunt mai bogați decât multe state din lume, poate este momentul ca guvernele să în acrediteze ambasadori pe lângă aceștia. Ideea aparține diplomației daneze- stat al cărui produs intern brut a fost, în 2016, mai mic decât valoarea de piață a Facebook.
Potrivit Politico, în august 2017, Danemarca îl va trimite pe diplomatul veteran Casper Klynge în California, pentru a deveni primul ”tech ambassador” din lume.
”Companii precum Google, IBM, Apple sau Microsoft sunt azi atât de mari, iar puterea lor economică și influența pe care o exercită asupra vieților noastre de zi cu zi au depășit cu mult cele ale unor state cu care avem legături diplomatice tradiționale”, spunea în ianuarie ministrul danez al Afacerilor Externe, Anders Samuelsen.
Danezii au trecut în scurt timp de la vorbe la fapte- Ministerul danez de Externe a anunțat deschiderea ambasadei și a primit 55 de aplicații pentru acest post.
A fost selectat Casper Klynge- fost ambasador în Cipru și Indonezia- pe care bîncepând cu luna mai 2017 l-au pregătit pentru provocările noului post.
Klynge, care a vizitat o singură dată Sillicon Valley, nu a lucrat niciodată pentru o companie cu profil tehnologic și nici nu are expertiză în domeniul codurilor sau aplicațiilor, spune însă că va aplica ”techplomația”, adică va face tot ceea ce trebuie să facă un diplomat de carieră, dar nu în relația cu un stat ci cu o companie.
Danemarca este unul dintre liderii europeni în tehnologie, fiind cotată locul 1 în 2017 în Indexul Economiei și Societății Digitale realizat de Comisia Europeană.
Pentru corectitudine trebuie menționat că doar poziția pe care o va ocupa Casper Klynge este o premieră– înaintea sa, Priya Guha a fost consul al Marii Britanii la San Francisco timp de 5 ani, potrivit Forbes, principala sa misiune fiind aceea de a convinge start-up-urile americane să își extindă afacerile în Regat.
Și Irlanda a avut o puternică prezență a diplomației economice în nordul Californiei, deținând un birou interesat în egală măsură de tehnologie IT, biofarmaceutică și servicii financiare.
Noul diplomat danez se va stabili în Palo Alto, având ca obiectiv principal crearea unei rețele de companii din domeniul tehnologiilor avansate, de universități și de alte organizații cu care Danemarca să coopereze nu doar din perspectiva progresului tehnologic, ci și în chestiuni ce țin de diplomația clasică.
Problemele Estoniei
În ultimii 20 de ani, Estonia s-a transformat într-un stat pe care Banca Mondiă l-a descris într-un raport din 2016 ca fiind ”cel mai aproape de a atinge stadiul de societate digitală”. Atât de avansat din punct de vedere informatic încât astăzi, dacă ar vrea, Estonia nu mai poate reveni la ”epoca hârtiei”.
Portalul e-estonia.com explică cum țin pasul autoritățile cu această dezvoltare:
Problema este că atunci când recurgi la digitalizare în mai toate domeniile ești dependent de securitatea informațiilor și a căilor de comunicații. Iar asta poate fi o vulnerabilitate în caz de atac cibernetic, dar mai ales în cazul unei invazii efective.
Estonia s-a confruntat cu primul atac cibernetic concentrat în 2007, când atacurile pornite din Rusia au închis concomitent 58 de website-uri, deținute de ziare, bănci sau instituții guvernamentale. Statul a asigurat la momentul respectiv că nu au fost furate informații, însă evenimentul a declanșat o amplă dezbatere privind nevoia de copiere și de stocare a informațiilor în ambasadele Estoniei din lume.
Estonia și-a îmbunătățit permanent capacitățile de cyber-security, dar agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și anexarea Crimeii au redeschid dezbaterile legate de securitatea informațiilor. Scopul dezbaterilor a fost găsirea unei soluții pentru ca și în situații de criză să rămână operaționale procedurile de autentificare digitală și serviciile de autorizare acces.
Estonia a luat în considerare 2 variante: fie să dețină fizic într-un stat prieten o ambasadă în care să instaleze servere de stocare date, fie să deschidă o ”ambasadă virtuală” într-un sistem privat de cloud public.
”Una dintre cele mai importante sarcini ale oricărui stat este să asigure continuitate la nivel de stat și serviciilor publice. Societatea estoniană a evoluat atât de mult informatic și este atât de sofisticată din punct de vedere digital încât nu ne mai putem întoarce la epoca hârtiei. Trebuie deci să facem orice pentru a ne asigura securitatea cibernetică și pentru a păstra în cei mai buni parametri continuitatea digitală”, afirmă Siim Sikkut, consilier al guvernului estonian în domeniul IT&C.
”Avem nevoie de back-up-uri în afara granițelor”, precizează consilierul.
Una dintre cele 2 opțiuni- tehnologia cloud- a fost testată în 2014, când Estonia a demarat un proiect de cercetaree în cooperare cu Microsoft pentru a stabili dacă un model de parteneriat public/privat în materie de cloud computing poate fi luat în considerare de guvern.
Siim Sikkut a constatat că nu. ”Tehnologia cloud prezintă avantaje, da statul are nevoie să mențină controlul și jurisdicția asupra datelor și a sistemului. Din acet considerent, serviciile private de cloud nu răspund necesităților noastre. Drept urmare, am început să dezvoltăm conceptul de ambasadă de date, similar practic misiunilor diplomatice ale Estoniei din străinătate- adică ambasade suverane în centre de date străine”, afirmă consilierul guvernamental.
În ultimii ani, Estonia a discutat conceptul cu alte state europene și a convins Luxemburg să găzduiască noua facilitate ”diplomatică”, care va fi stabilită într-un centru de date înalt securizat situat în comuna Betzdorf, în estul Luxemburgului.
Sikkut afrirmă că facilitatea va a deveni operațională până la începutul anului 2018, cel mai târziu.
Cele două state urmează să semneze în această vară un acord în acest sens, centrul estonian urmând să se bucure de imunitate, la fel ca o misiune diplomatică tradițională.
Urmărește-ne pe Google News
