Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Țara doctorilor de doctori. Câți, cum, de ce, până unde, și ce?

de Mariana Bechir , 10.2.2019

În România, medicina este disciplina cu cei mai mulți doctoranzi, raportat la numărul de studenți, dar și domeniul cu cele mai multe lucrări retrase din revistele de specialitate din cauza încălcării normelor de bună conduită în cercetare (motivul principal fiind plagiatul).

În pofida acestor situații, la instituirea standardelor naționale minimale pentru acordarea titlului de doctor, în septembrie 2018, pentru medicină au fost fixat unele dintre cele mai coborâte criterii pentru obținerea doctoratului.

Conform noilor reglementări, în afara referatele de pe parcursul celor trei ani de doctorat și a tezei de la final, este necesară publicarea unui anumit număr de articole științifice, în reviste indexate ISI cu Factor de Impact diferit de la o specializare la alta.

Cei care doresc un titlu de doctor în Medicină trebuie să publice, ca prim-autor, unic autor sau autor corespondent, cel puțin trei articole științifice, care să conțină rezultate din conținutul tezei, din care:

  • cel puțin un articol să fie publicat într-o revistă cotată ISI (Clarivate Analytics) cu FI mai mare sau egal cu 0,5
  • cel puțin două articole să fie publicate în reviste indexate în baza de date PubMed.

Conform definiției oficiale, o revistă cotată ISI este o revistă pentru care Thomson Reuters calculează şi publică factorul de impact în Journal Citation Reports (JCR), iar una indexată ISI este o revistă indexată în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index sau Arts & Humanities Citation Index.

Indicele Factor de Impact este indicele care aproximează valoarea publicațiilor științifice și este folosit pentru compararea acestora. Se calculează prin raportul dintre numărul de citări, de către alți autori, ale articolelor, și numărul de articole publicate într-o perioadă de timp.

Record de îndrumători și doctoranzi, raportat la numărul de studenți – un doctorand la doar 7,72 studenți

De la an la an, școlile doctorale din facultățile de medicină s-au transformat în adevărate industrii, numărul îndrumătorilor și cel al doctoranzilor crescând până la proporții record – unul din mai puțin de opt studenți va ajunge să fie doctor în medicină. În unele cazuri, chiar înainte de a termina rezidențiatul și de a deveni medic specialist.

Anul trecut, la Universitatea Carol Davila existau:

  • 210 conducători de doctorat 
  • 1.569 doctoranzi, dintre care 560 fără taxă și 1.009 cu taxă

La UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca:

  • în septembrie 2018 existau 90 de îndrumători de doctorat, dintre care aproximativ o treime sunt “consultanți” de peste 65 de ani
  • 117 de doctoranzi admiși numai în 2017

Școala doctorală Victor Babeș Timișoara:

  • 84 de conducători de doctorat, în 2018
  • un total de 430 de doctoranzi, în 2017, pentru cei patru ani de studiu

În total, în 2017 au fost acordate cel puțin 382 titluri de doctorat în domeniul Medicină, dintre care:

  • 128 – obținute de doctoranzi de la UMF Carol Davila București
  • 54 – doctoranzi de la Universitatea de Medicină Iuliu Hațeganu Cluj-Napoca
  • 19 – Universitatea Constanța
  • 45 – UMF Craiova și UMF Timișoara
  • 42 – UMF Iași

Doar două instituții de învățământ superior aveau în 2017 mai mulți doctoranzi decât UMF Carol Davila, dar și mult mai mulți studenți:

Universitatea Politehnică București:

  • 28.837 studenți ((licență, master, doctorat)
  • 2.041 doctoranzi

Ceea ce înseamnă un doctorand la peste 14 studenți.

Universitatea București:

  • 32.426 studenți (licență, master, doctorat)
  • din care 1.744  sunt  doctoranzi

Un doctorand la 18,6 studenți.

UMF Carol Davila:

  • 12.117 studenți (licență, master, doctorat)
  • 1.569 doctoranzi

Un doctorand la 7,72 studenți.

Media națională este de un doctorand la aproape 24 de studenți în cele trei cicluri.

Explicațiile depind de punctul din care privești problema

Membru CNATDCU – Există riscul depopulării școlilor de medicină

Profesorul Eugen Mihail Hinescu (foto), Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale “Victor Babeş” și membru al Comisiei de Medicină din CNATDCU, organismul care verifică lucrările de doctorat, susține că sistemul de învățământ a generat situația de la medicină.

(Citiți și: ”Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: Sumarul numărului 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

Mai precis, condiționarea poziției de asistent universitar de existența titlului, care a și dus la numărul record de doctori în medicină – 677 de teze susținute în doi ani, iar numărul titlurile depășește acest număr.

Avem cel mai mare număr de teze – 677 teze susținute în ultimii doi ani.

Este oricum o anomalie – uneori (tinerii care obțin acest titlu – n. red.), ei nu și-au terminat nici măcar rezidențiatul. Nu sunt încă recunoscuți ca medici specialiști, dar sunt doctori în medicină (…)

Ștacheta este lăsată foarte jos de conducătorii de doctorat, care au nevoie de candidați pe care să-i aducă în disciplinele lor, altfel se blochează complet întregul sistem.

După schimbarea salarizării la medici, atractivitatea către învățământul medical a scăzut și mai tare, pentru că în învățământ sunt plătiți ca în învățământ, iar în rețeaua medicală sunt plătiți mult mai bine. Pe de o parte, salarizarea lor va fi mult mai bună în rețea, pe de altă parte, este pusă condiția cu doctoratul foarte timpuriu, pentru o carieră în învățământ și există riscul ca pe viitor să se depopuleze școlile de medicină.

Datele arată însă că  Medicina ocupă de departe primul loc la capitolul ponderea asistenților universitari în personalul didactic titular, cu o medie de 44,3%, în timp ce media celorlalte universități este în jurul a doar 20% (date CNFIS):

Expert în managementul sănătății – Calitatea de doctor în Medicină aduce automat un post fără examen în spitalele clinice

În opinia lui Mihai Negrea (foto), consultant în managementul sănătății și membru al comitetului Young Advisors la EHMA (Asociația Europeană pentru Managementul Sănătății) există o explicație cu mai multă greutate în ceea ce privește atractivitatea doctoratului în medicină:

Ei sunt încadrați ca asistenți universitari pe perioada doctoratului și primesc și integrare clinică. Primesc posturi, jumătate de normă, în spitalele universitare din orașele universitare. 

Bătaia este foarte mare, pentru că automat primesc post. 

După ce termină rezidențiatul, dacă un medic se angajează la catedră, primesc o jumătate de normă în spital.

Acesta este interesul. Pe nimeni nu interesează cercetarea, să nu ne imaginăm că se face cercetare de nu se poate în țara asta. 

Fără doctorat, este foarte greu să intri în spital.

Vicepreședinte Promedica – Doctoratul, fenomen de masă. Este foarte bun în CV celor care vor să plece 

În opinia dr. Marian Stamate (foto), vicepreședintele Sindicatului Medicilor Promedica, consideră că exist un cumul de factori care au transformat doctoratul în Medicină în ceva obișnuit:

Doctoratul se punctează foarte bine la tot felul de concursuri, și mai ales la avansări pe linie de UMF.

Mai este un factor – faptul că, înainte să plece, medicii își fac doctoratul aici, sau cel puțin îl încep. Este foarte bun la CV pentru cei care pleacă. Cei care au plecat, fie ca rezidenți, fie ca tineri specialiști, cei care au avut doctoratul au fost angajați imediat și în clinici foarte bune. 

Acolo, noțiunea de PHD este luată în serios, fiindcă puțini medici au doctoratul în Vest. Știu de Austria, Germania și Suedia, unde contează acest lucru.

O colegă a avut un ascendent important atunci când s-a mutat dintr-un spital de land într-un spital universitar de oncologie. Doctorat pe care l-a dat special, înainte să plece.

La noi este deja un fenomen de masă.

Condițiile minimale pentru Medicină, finalizate de Mircea Beuran, primul demnitar declarat plagiator

Aceste condiții au fost elaborate de fiecare dintre cele 35 de comisii de specialitate din CNATDCU. Președintele Comisiei de Medicină a devenit, chiar în timpul discutării și definitivării acestor criterii, profesorul Mircea Beuran (foto), primul demnitar care a primit un verdict de plagiat.

A fost propus chiar de fostul ministru al Educației Valentin Popa.

În 2003, Mircea Beuran a demisionat din funcția de ministru al Sănătății (în Cabinetul Adrian Năstase), după ce Comisia de Etică a Universității de Medicină Carol Davila din București a constatat că două volume din Ghidul de medicină internă erau o traducere integrală a două lucrări de specialitate publicate în Franța și SUA.

Calitatea lucrărilor, dovedită de statistica retragerilor din revistele de specialitate – Medicina, pe primul loc

România este țara cu cele mai multe lucrări științifice eliminate din publicații din cauza încălcării normelor de bună conduită în cercetareraportat la totalul fondurilor alocate cercetării într-o țară (indicatorul este număr retrageri/dolar alocat cercetării), conform unei analize realizate de Scienemag.org.

Majoritatea acestor lucrări eliminate din varii motive sunt din domeniul Medicină, în cazul României.

(Citiți și: ”Exportul de plagiat: România conduce în topurile imposturii științifice”)

În baza de date a comunității, realizată de Retraction Watch, figurează 126 de articole semnate de români, iar în cinci dintre ele semnează, în calitate de coautor, și Ioanel Sinescu, rectorul Universității Carol Davila din București, specialist în transplant renal.

Printre ceilalți autori cu lucrări eliminate din publicații se numără și familia Copotoiu, de la Târgu Mureș. Constantin Copotoiu este președintele Senatului Universității de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.2.2019

Un raspuns

  1. Sergiu Simion
    10.2.2019, 11:53 pm

    No comment.

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult