joi

7 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 ianuarie, 2020

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2019 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.900 lei lunar pe persoană. Ele au fost de 4.872 lei pe familie și 1.889 lei pe fiecare membru al acesteia.

De reținut, veniturile bănești pe persoană au crescut cu aproape 13% față de același trimestru al anului precedent iar cele în natură s-au diminuat cu circa 19%.

De luat aminte pentru sustenabilitatea ritmului de creştere a veniturilor, discrepanța evidentă în termeni NOMINALI între avansul sumelor consemnate de Ancheta Bugetelor de Familie din 2014 încoace (95% pe gospodărie și 102% pe persoană) şi creşterea PIB de 56%.


Asta în condițiile unei devalorizări a leului față de euro ca valoare medie anuală mai mică de șapte procente (dar, atenție, aproape trei procente ca valoare medie lunară pe parcursul celor 12 luni din 2019).

Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-o destul de pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,66 persoane în 2014 la 2,58 persoane în 2019, evoluție care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.

Cum a crescut importanța salariilor

Salariile și-au consolidat, într-un ritm foarte rapid la scară istorică, poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând de la ceva mai mult de 50% în 2014 în apropierea cotei de 70%. Pragul de 60% fusese trecut încă din 2016 iar creşterea cumulată pe ultimii cinci ani a adus un plus de 17,7 puncte procentuale.


În schimb, a scăzut vizibil partea care revine veniturilor în natură, care au scăzut considerabil pentru al cincilea an consecutiv şi au ajuns să mai reprezinte, ca pondere în total, mai puţin de două cincimi faţă de valoarea din 2014 (doar 6,0% în T3 2019, faţă de 15,1% în T3 2014). Veniturile din agricultură au suferit şi ele o diminuare similară, (de la 3,9% până la numai 2,3%).

Ponderea sumelor din prestații sociale în totalul veniturilor s-a menținut la un nivel scăzut. Mai bine de cinci puncte procentuale au fost pierdute între 2014-2015 și 2018-2019, undeva de la circa 23% la 18%. Explicaţia este că acest tip de venituri, care include pensiile, a evoluat sub creşterea veniturilor salariale, indiferent de cine a fost la guvernare.

De reținut, veniturile din activități independente (-0,6pp) și cele obținute din proprietate și vânzări de active (-0,4pp) au scăzut ca importanţă pentru bugetul familiei iar ponderea sumelor provenite din diverse alte expediente aproape s-a înjumătățit pe parcursul perioadei analizate (de la 1,8% în 2014 la 1,0% în 2018 și 2019).

Redistribuirea cheltuielilor cu alimentele spre alte produse și servicii

Banii economisiți ca urmare a reducerii prețurilor la alimente (aproape opt puncte procentuale ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+3,9 pp) și către mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei (+1,8 pp). De semnalat şi diversificarea produselor și serviciilor accesate de populaţie (ponderea a crescut considerabil, de la 4,1% la 5,6%).

Această evoluție reflectă procesul de convergență spre structura de consum occidentală, pe măsura creșterii veniturilor. Modificările pe categorii de mărfuri și servicii fac dovada unei ameliorări cantitative dar și calitative a nivelului de trai. De reținut că ponderea sumelor pentru îmbrăcăminte și încălțăminte a depășit-o în premieră pe cea ( cam mare) destinată pentru băuturi alcoolice și tutun.

De remarcat și faptul că, în pofida unor creșteri salariale consistente menite să stimuleze cererea internă,  s-a inversat trendul de reducerea semnificativ a importanţei cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, care au atins un nivel minim în 2018.

Decalajul dintre sat și oraș s-a accentuat din nou

Semnal de alarmă pentru politicile deficitare de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor cinci ani. Raportul dintre venituri la sat şi la oraş a coborât de la peste 70% în 2014 spre 60% în 2019, după ce stagnase la 65% – 66% în intervalul 2015 – 2017 (cel mai probabil prin deplasarea unor persoane cu venituri mari în apropierea zonelor urbane).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Este un semnal de alarmă important în privința polarizării sporului de bunăstare obținut pe parcursul creșterii economice robuste din ultimii ani. Spor de bunăstare canalizat semnificativ către românii de la oraș și mult mai puțin către cei din mediul rural.

Dincolo de scăderea coeziunii sociale și de crearea unor adevărate bălți de sărăcie în care apar insulițe de prosperitate, ar fi de analizat de unde provin majoritatea celor care au plecat din țară în căutarea unui trai mai bun.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: