Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de 4.764 lei pe gospodărie și 1.838 lei pe fiecare membru al acesteia.
De reținut, veniturile bănești pe o persoană au crescut cu aproape 29% față de același trimestru al anului precedent, în timp ce veniturile în natură s-au diminuat cu circa două procente şi jumătate.
Semnal important pentru sustenabilitatea ritmului de creştere a veniturilor consemnat în ultimii patru ani, comparaţia între avansul venitului pe persoană, care s-a dublat din 2014 încoace (92% ajustat cu inflaţia) şi creşterea nominală a PIB de circa 50% (sub 30% în termeni reali) ar trebui să se constituie într-un semn de întrebare și de trecere la consolidarea acestui avans.
Salariile și-au majorat semnificativ poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 68,1%. Creşterea pe ultimii patru ani a fost pronunțată, cu un plus de 16,8 puncte procentuale (pp) dar cu o anumită încetinire a ritmului de creștere pe parcursul ultimelor 12 luni analizate de INS.
De reținut, a crescut partea care revine veniturilor în natură, care scăzuseră considerabil timp de patru ani consecutivi. şi ajunseseră în 2018 să mai reprezinte, ca pondere în total, mai puţin de jumătate faţă de valoarea din 2014 (7,9% în T2 2019). Veniturile din agricultură au continuat să se diminueze până la mai puțin de 2% din total.
Contrar aparențelor, ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a diminuat și ea semnificativ și a ajuns la doar 18%. 6,4 procentuale au fost pierdute pe parcursul ultimilor patru ani. Explicaţia este că acest tip de venituri, deşi în creştere, a evoluat sub avansul veniturilor salariale.
Veniturile din activități independente (-0,2pp) și cele obținute din proprietate și vânzări de active (-0,3pp) au scăzut ca importanţă pentru bugetul familiei dar în ritm ceva mai ponderat, în timp ce sumele provenite din diverse alte expediente și-au diminuat cu o treime importanța relativă ( de la 1,8% în T2 2014 la 1,2% în T2 2018).
Evoluția reflectă integrarea tot mai accentuată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, simultan cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale. Precum și presiunea în sensul degrevării costului muncii de obligațiile de protecție socială pentru păstrarea competitivității.
Banii, mutați dinspre mâncare spre îmbrăcăminte, încățăminte și dotarea locuinței
Banii economisiți ca urmare a reducerii prețurilor la alimente (peste şapte puncte procentuale ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,9 pp) și către mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei (+2,3 pp). De semnalat şi diversificarea produselor și serviciilor accesate de populaţie (ponderea a crescut considerabil în ultimii patru ani, de la 3,8% la 5,4%.
Această evoluție constituie reflectarea unei convergențe tot mai pronunțate cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor. Modificările în structură fac dovada unei ameliorări a nivelului de trai. Din păcate, material şi cantitativ mai degrabă decât spiritual şi calitativ, după cum se poate vedea la capitolele de cultură și educație.
De remarcat și faptul că, pe în pofida unor creșteri salariale consistente menite să stimuleze cererea internă, majorarea veniturilor nu a mai condus la reducerea importanţei cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate, gaze și combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, care atinseseră un maxim local în 2015-2016.
Urmărește-ne pe Google News
