Necesarul de finanțare a fost revizuit, ca urmare a rectificării bugetare ”pozitive”, în urma căreia au fost majorate veniturile, dar și deficitul, la 135 de miliarde de lei, cu circa cinci miliarde de lei în plus față de estimarea anterioară.
Astfel, guvernul anticipează că trebuie să împrumute 83,8 miliarde de lei în acest an pentru finanțarea deficitului bugetar și circa 51 de miliarde de lei pentru a plăti datorii mai vechi care ajung la scadență în acest an.
Această creștere a deficitului ar urma să fie acomodată din împrumuturi externe, după cum arată o serie de documente publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
”Ținând cont de obiectivul limitării riscului valutar și de cel al dezvoltării pieței titlurilor de stat, în condițiile unor necesități de finanțare ridicate, finanțarea netă (deficitul bugetar) se va realiza din surse interne în proporție de 40% și din surse externe în proporție de 60%”, se arată în ”Programul indicativ revizuit de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2021 urmare a primei rectificări bugetare”. Anterior, deficitul bugetar urma să fie finanțat în proporție de 48% din surse interne și de 52% din surse externe.
Urmare a creșterii necesarului de finanțare concomitent cu limitările pieței interne de a asigura resursele necesare, suma planificată a fi atrasă de pe piața internă este estimată la cca 80 miliarde lei, iar suma planificată a fi atrasă de pe piața externă prin emisiuni de euroobligațiuni se majorează la cca 10,5 miliarde euro.
(Citiți și:”Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE”)
Din calculele cursdeguvernare.ro reiese că statul a împrumuta până la această dată în jur de 50 de miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni și certificate de trezorerie pe piața internă, la care se mai adaugă sumele atrase de la populație. Valoarea totală a acestora nu este publică.
Mult de împrumutat, la costuri în creștere
Prin urmare, executivul mai are la dispoziție puțin peste trei luni pentru a împrumuta în jur de 20-25 de miliarde de lei de pe piața internă, în contextul în care media lunară a împrumuturilor a fost până acum de 4-5 miliarde de lei.
Aceste sume s-ar putea dovedi mai dificil de atras, având în vedere expunerea foarte ridicată a băncilor din România pe titluri de stat. Aceasta se apropie de 25% din totalul activelor, respectiv 7% din PIB, potrivit unor declarații recente făcute de Florian Neagu, director BNR. Procentul este îngrijorător deoarece o creștere a dobânzilor ar putea genera o pierdere de 17,6% din fondurile proprii ale sistemului bancar, potrivit unei simulări a Băncii Naționale.
Iar acest scenariu nu este exclus. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la nivelul de 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani.
De la doar 3,24% în luna iulie, evoluția dobânzilor la noile credite luate pe termen lung este pe contrasens față de țările UE unde s-a majorat cu totul marginal doar în Cehia (de la 1,72% la 1,74%) și în Ungaria (de la 2,83% și 2,84%).
Plus zece miliarde de euro la datoria externă
În ceea ce privește împrumuturile externe, executivul a realizat deja două emisiuni de eurobonduri, surse importante de finanțare a deficitului bugetar din ultimii ani. În urma acestora a reușit să atragă șapte miliarde de euro, de unde rezultă că în acest an ar urma să mai aibă loc o ieșire pe piețe financiare internaționale.
De altfel, Ministerul Finanțelor a pregătit deja terenul pentru contractarea de noi împrumuturi în valută, prin majorarea plafonului pentru programul de emisiuni de titluri de stat ”Medium Term Notes” cu zece miliarde de euro, la 56 de miliarde de euro.
Majorarea plafonului este necesară deoarece, în urma împrumuturilor contractate în ultimul deceniu, suma disponibilă este de doar două miliarde de euro.
Asta în contextul în care pentru perioada septembrie 2021 – decembrie 2022, Ministerul Finanțelor are în vedere emiterea de euroobligațiuni în valoare de aproximativ 13,5 miliarde de euro.
Guvernul amintește și de cazul Poloniei pentru a motiva necesitatea majorării plafonului.
”De exemplu, în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 de miliarde de euro, la un nivel de 70 de miliarde de euro în anul 2021”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.
Finanțarea datoriei majoritar din surse externe expune România la riscul valutar, în contextul în care istoric, leul se depreciază în raport cu euro, eventuale aprecieri fiind temporare.
Cu alte cuvinte, sumele ce vor trebui rambursate la scadența acestor împrumuturi externe vor fi mai mari decât sumele încasate în prezent de stat.
