Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.
De la doar 3,24% în luna iulie, evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este TOTAL PE CONTRASENS față de țările UE și nu s-a majorat în nicio altă țară membră UE decât cu totul marginal în Cehia (de la 1,72% la 1,74%) și Ungaria (de la 2,83% și 2,84%). Polonia a reușit, chiar o reducere marginală (de la 1,61% la 1,60%).
Din afara zonei euro, la care aspiră deja din anticamera ERM II, Croația (0,43% de la 0,45%) și Bulgaria (staționară la 0,14%) au performat mult mai bine decât noi. Elocventă este media UE27, care a coborât din nou în domeniul negativ, de la +0,02% în iulie la -0,08% în august. Practic, noi împrumutăm bani la cote record de dobândă, alții rambursează cam ce au primit pentru că sunt mult mai bine cotați.
Cele mai reduse dobânzi au fost consemnate de Germania (-0,54%), Olanda (-0,48%) și Luxemburg (-0,47%). Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia (care a adoptat moneda unică încă din 2007), cu -0,25%, mai bine decât Austria (-0,23%), Finlanda (-0,21%) și Danemarca (-0,16%). De reținut, Grecia (+0,59%) și-a continuat trendul descendent și s-a plasat în continuare mai bine decât Italia (+0,63%).
În acest context, România s-a detașat pe primul loc în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii și s-a distanțat semnificativ de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. Majorarea costurilor de împrumut pe contrasens cu practica europeană ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva majorării datoriei publice.
Ecartul costurilor de împrumut s-a mărit la peste 30% în raport cu următoarea clasată, Ungaria (dublu de la o lună alta !). După o tendință de diminuare în lunile anterioare, diferența s-a majorat în raport cu Cehia (+114%) și a urcat la un nivel de 2,3 ori mai mare față de Polonia, economie cu regim valutar similar și cea mai apropiată în structură de cea românească.
*
Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.
3 răspunsuri
De ce?
Pentru ca: pe fidelis spre exemplu vor sa ofere dobânda de 1,6% la termen de 5 ani . Prim ministru e preocupat de alegerile interne in partid nu de guvern. Populația e vaccinata cam la nivel african șanse mari de lockdown, Unul ca Hrenbeciuc pentru faptele comise ia 3 ani doar, fără recuperarea prejudiciului(justiția e varza). Sasele ca PSD sa revină la guvernare extrem de mari. (tura următoare câștiga iar alegerile,(mulțumim PNL-ului)) .Populația tari e îmbătrânită și needucata , analfabeți funcționali peste 50%. Cred ca dacă cauți mai găsești și tu motive pentru care nu ai împrumuta statul ROman
Ați pus problema scurt, concis și exact. Iar pe politrucienii români îi doare la băskuță, și nici măcar acolo, la ce pensioare amărâte au…. de privilegii nu mai vorbim!