Germania are deja un draft de măsuri pe care le are în vedere în eventualitatea în care cea mai mare economie a Europei intră în recesiune, potrivit Bloomberg.
Germania pare atât de hotărâtă să nu renunțe la excedentul bugetar, încât o mare parte a comunității internaționale se teme că în momentul în care va implementa stimulente fiscale va fi prea târziu.
Oficialii din cabinetul Angelei Merkel au întocmit însă un plan cu posibile măsuri pe care executivul de la Berlin le are în vedere.
Unele ar putea să nu fie implementate niciodată, în vreme ce altele au fost deja aprobate, potrivit unor surse guvernamentale.
Măsurile avute în vedere se bazează pe analiza situației economice actuale, precum și pe o analiză cost-beneficiu a pachetului de stimulente lansat în 2009. Cea din urmă a constatat că unele măsuri luate atunci au fost mai eficiente decât altele.
În primul rând, guvernul are în vedere intensificarea investițiilor care îmbunătățesc eficiența activității economice și care cresc încrederea. Acestea vor avea nevoie de luni sau chiar ani pentru a produce efecte în economia reală.
Dacă se vor dovedi ineficiente și riscul de recesiune va crește, guvernul ia în calcul lansarea unui program pe termen scurt, menit să intensifice cererea internă. Ministrul de finanțe, Olaf Scholz a declarat că acesta s-ar putea ridica la 50 de miliarde de euro.
Măsurile luate în considerare:
- Majorarea subvențiilor pentru vânzările de mașini electrice. Programul ar fi similar celui din 2009, când guvernul oferea bani pentru casarea autoturismelor vechi, dar de mai mică amploare, având în vedere capacitatea încă limitată de producere a vehiculelor electrice.
- Reduceri consistente ale impozitelor pe profit. O măsură similară a ajutat în 2009 la creșterea lichidității pe termen scurt.
- Reducerea contribuțiilor de șomaj pentru angajați și angajatori. Măsura nu se bucură de susținerea social-democraților din coaliție, dar ar putea crește veniturile disponibile în cazul unei recesiuni. O reducere de 0,3-0,4 puncte procentuale a contribuțiilor de șomaj ar crește ”alimenta” economia cu 4-5 miliarde de euro.
- Eliminarea suprataxei pe ”solidaritate”. Renunțarea la această taxă era planificată pentru 2021 și ar însemna venituri suplimentare de 10 miliarde de euro pentru consumatori.
Tradițional, Germania reacționează rapid atunci când economia globală încetinește. Dependența statului de exporturi se traduce printr-o sensibilitate crescută a autorităților de la Berlin față de încetinirea comerțului global. Având în vedere însă că cererea internă este robustă și Banca Centrală Europeană (BCE) a relansat programul de relaxare cantitativă, echipa de economiști a cancelarul Merkel este de părere că iminența unei recesiuni nu este garantată.
Miercuri, ministrul Finanțelor a declarat la o televiziune locală că actualele prognoze indică o revenire economică și prin urmare nu există motive pentru a lansa un program de stimulare.
”Suntem bine pregătiți deoarece avem resurse financiare și putem reacționa în situația în care se ajunge la o nouă criză economică, dar deocamdată vorbim doar despre o încetinire a creșterii”, a explicat Scholz.
Pe de altă parte, un război comercial prelungit va duce inevitabil la o încetinire a activității economice, reiese dintr-un alt scenariu al executivului de la Berlin. Ca măsură preventivă, Guvernul a decis creșterea cheltuielilor de investiții și măsuri de stimulare a pieței forței de muncă.
Luna trecută, cabinetul de la Berlin a prezentat un program de mediu în valoare de 54 de miliarde de euro, alocarea pentru 2020 fiind de nouă miliarde de euro.
În octombrie, ministrul muncii ar urma să anunțe o altă măsură pentru acordarea de subvenții angajaților, așa încât aceștia să poată renunța la o parte din orele de muncă pentru a participa la programe de instruire în perioade de criză.
Un program similar, lansat în 2009, a ajutat la securizarea a 1,4 milioane de locuri de muncă, potrivit unor estimări ale guvernului.
