Dacă Germania şi-ar respecta obligaţia de a aloca 2% din PIB pentru apărare, s-ar acoperi 30% din „restanţele” celorlalţi aliaţi europeni şi ale Canadei, care sunt în aceeaşi situaţie, potrivit Politico.
Între timp, secretarul Apărării SUA, James Mattis a repetat avertismentul preşedintelui Donald Trump, privind reducerea contribuţiei americane la cheltuielile alianţei, cu ocazia primei sale întâlniri cu omologii din Alianţă, care a avut loc miercuri, potrivit CNN.com.
Şi, deşi a reafirmat suportul SUA pentru NATO, descriindu-l ca „o piatră de temelie fundamentală pentru SUA şi pentru comunitatea transatlantică”, James Mattis a amintit încă o dată obligaţia aliaţilor de a respecta cota de finanţare a cheltuielilor de apărare.
Doar cinci dintre cei 28 de membri ai UE alocă 2% din PIB pentru apărare. În context, James Mattis a remarcat că România, Letonia şi Lituania îşi vor respecta „curând” obligaţiile, scrie CNN.com.
„Germania este statul cheie în privinţa apărării europene, având cel mai mare PIB şi cea mai mare economie din Europa. Dacă Germania ar respecta proporția de 2%, ar angaja 30 de miliarde de dolari, o mare parte din necesarul de 100 de miliarde, atins dacă toți membri europeni ai NATO și Canada și-ar îndeplini obligațiile”, scrie editorialistul Politico.
Pe de altă parte, creșterile doar marginale venite din Berlin ar ține media europeană a cheltuielilor europene la un nivel „jenant de scăzut de 1,2 – 1,3% din PIB, având în vedere că ponderea Europei la PIB-ul global este mai mare decât cea a Americii”.
„Problema este dacă Germania va putea sau va vrea să devină un lider al puterii militare în Europa”, se întreabă editorialistul de la Politico.
În ciuda creşterilor bugetului apărării al Germaniei, înregistrate din 2014 încoace, şi a promisiunilor cancelarului Angela Merkel că aceste creşteri vor continua, proporţia cheltuielilor pentru apărare a celei mai puternice economii din UE este de doar 1,2% din PIB.
Pentru ca Germania să dea un exemplu pozitiv, ar trebui ca noul Bundestag care va rezulta după alegeri să renunțe al două principii tabú ale Germaniei postbelice: un buget de stat echilibrat și o gândire pacifistă. Ambele idei sunt adânc înrădăcinate în cultura și instituțiile politice germane.
Dacă Angela Merkel ar fi realeasă cancelar, nu ar fi prima dată când politica sa pragmatică ar determina o schimbare radicală, de și realizată în trepte, spune autorul articolului citat din Politico, Fabrice Pothier, fost șef al politicii de planificare la cabinetul secretarului general al NATO.
„Doctrinele germane postbelice nu sunt atât de imuabile pe cât par. Unul dintre predecesorii Angelei Merkel, Konrad Adenauer, a deviat parţial de la una dintre ele, încă de la începutul anilor ’50, când a decis ca Germania de Vest să se înarmeze, împotriva sfatului multora din propriul său partid”, aminteşte Fabrice Pothier.
În fapt, Europa are o restanţă de 100 de miliarde de dolari în privinţa autonomiei strategice, din moment ce nici SUA şi nici Europa aliată nu ar putea face faţă singure unor atacuri ruse de tip hibrid, potrivit concluziilor unei dezbateri cu uşile închise a înalţilor oficiali militari americani şi europeni, citate de autor.
„Europenii sunt încă în urmă în ceea ce privește capacitățile moderne de război, iar acoperirea restanţelor de 100 de miliarde de dolari este încă o ţintă îndepărată.
„Acum, mai mult ca oricând, 100 de miliarde $ este o lovitură lungă. Actori europeni importanți, cum ar fi Italia, Spania și Olanda sunt fie prea mici, fie prea slabi economic ca să aibă o contribuție prea mare asupra echilibrului european privind apărarea. În acest scenariu, cele 30 miliarde ale Germaniei ar putea face diferența între o Europă mai puternică sau una mai slabă.
„Altfel, orice discuții despre o uniune europene în apărare, ori chiar despre un pilon european în cadrul NATO, vor rămâne doar vorbe”, conchide editorialistul de la Politico.
Urmărește-ne pe Google News
