Decizia Uniunii Europene de a ridica embargoul asupra livrării de arme pentru rebelii sirieni a fost unul dintre punctele de divergență la summitul UE-Rusia de la Ekaterinburg, la finalul căruia Moscova nu a obținut, de asemenea, o schimbare de poziție a Bruxellesului nici în ceea ce privește relațiile energetice dintre cele două părți.
Președintele Vladimir Putin s-a declarat dezamăgit de recenta decizie a miniştrilor europeni de externe de a ridica embargoului asupra livrărilor de arme către Siria, subliniind, în conferință de presă comună cu liderii UE că orice încercare de a influenţa situaţia prin forţă este condamnată la eşec şi ar avea inevitabil consecinţe umanitare grave.
În ceea ce priveşte contractul privind livrarea Moscova a unor sisteme de rachetă S-300 către Siria, președintele Vladimir Putin a declarat că acesta „nu a fost realizat” și a dat asigurări că Rusia nu dorește să distrugă echilibrul de forţe în regiune.
Referitor la organizarea unei conferințe internaționale la Geneva privind conflictul sirian, liderul rus a menționat că Rusia și SUA au pregătit o propunere comună, dar a reafirmat că organizarea conferinţei se loveşte de “lipsa de bunăvoinţă din partea opoziţiei armate, de absenţa unei platforme comune care să unească opoziţia şi de incapacitatea acesteia din urmă de a-şi desemna participanţii la conferinţă”.
Moscova îndeamnă Bruxellesul să țină cont de interesele reciproce
Pe lângă opiniile diferite privind conflictul din Siria, UE și Rusia nu au obținut progrese la summitul de la Ekaterinburg nici în ceea ce privește energia. Președintele Vladimir Putin a reafirmat că Bruxellesul ar trebui să ţină seama de interesele ţării sale în domeniul energiei, în care ambele părţi sunt „parteneri fireşti”.
Rusia furnizează aproximativ un sfert din gazele consumate în Europa, o dominaţie care i-a permis o perioadă lungă de timp să-şi dicteze preţurile. În luna septembrie, Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială împotriva Gazprom, suspectând monopolul rus de gaze de obstrucţionarea concurenţei şi manipularea preţurilor.
De asemenea, UE a adoptat al Treilea Pachet Energetic, un cadru juridic care impune separarea activităţilor de producţie de cele de transport şi de tranzacţionare a energiei. Moscova insistă asupra faptului că acest cadru legal este în detrimentul intereselor sale şi este cu totul împotriva diversificării afacerilor Gazprom, aşa cum cere UE pentru a putea opera pe teritoriul sau.
Poziţia UE a fost neschimbată în această problemă, deoarece obiectivul său este tocmai de a reduce dependenţa excesiva de resursele energetice ale Rusiei şi limitarea puterii Gazprom atunci când vine vorba de stabilirea preţului la gazele naturale pentru consumatorii europeni.
În acelaşi timp, Bruxellesul subliniază faptul că al Treilea Pachet Energetic este un drept al Uniunii Europene, care trebuie respectat de către toate companiile care doresc să opereze în spaţiul european, inclusiv de Gazprom. La polul opus, Moscova cere un tratament special, care să-i permite să sară peste anumite prevederi ale noul cadru legal în vigoare din 2011.
Cele două părți nu au ajuns la un acord nici în ceea ce privește simplificarea regimului de vize între UE și Rusia, mai ales după ce Moscova și-a anunțat intenția de a cere companiilor aeriene europene care survolează teritoriul său să furnizeze de la 1 iulie datele personale ale pasagerilor, sub sancţiunea interdicţiei.
