miercuri

19 ianuarie, 2022

Summitul „make-or-break”: Liderii UE, încă departe de a oferi o înțelegere Marii Britanii

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 februarie, 2016

summit 18 19 februarie consiliul europeanLa finalul primei zile a summitului crucial al Consiliului European, probabilitatea de a se ajunge la o înțelegere în privința răspunsurilor așteptate de Marea Britanie pentru a rămâne în UE era cu mult mai redusă decât s-ar fi crezut în urmă cu numai o zi.

Summitul s-ar putea prelungi pe parcursul zilei de sâmbătă sau chiar duminică, în speranța că se va reuși semnarea unei înțelegeri, pentru ca David Cameron să anunțe referendumul pe 23 iunie.

Joi noaptea, la capătul multor ore de discuții, premierul italian Matteo Renzi declara că este mult mai puțin optimist decât la venire.


Angela Merkel: „A devenit clar că un acord nu va fi ușor de acceptat pentru mulți, dar există dorința” de a păstra Marea Britanie în UE.

Premierul britanic le-a declarat și el jurnaliștilor că pe principalele subiecte rămân distanțe considerabile între părți și încă multe lucruri de stabilit.

Reuniunea a fost prefațată de o întâlnire David Cameron – Donald Tusk, iar noaptea s-a încheiat cu o trilaterală: Cameron – Tusk – Juncker.

Mario Draghi: Blocul trebuie să-și păstreze puterea de a reglementa piețele financiare din toate statele membre

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, le-a spus liderilor europeni că blocul trebuie să-și păstreze păstreze puterile de a reglementa piețele financiare din toate cele 28 de țări membre dacă este necesar, potrivit unor informații pe surse apărute în Bloomberg.


El ar fi susținut că piețele financiare ale UE vor rămâne integrate, indiferent de cum va evolua implicarea Marii Britanii în Uniune.

Relația UK cu uniunea bancară a zonei euro este unul dintre subiectele-cheie ale dezbaterii privind cererile Marii Britanii pentru a rămâne în UE.

Londra încearcă să-și protejeze băncile de regulile europene, în timp ce Franța consideră că firmele britanice din domeniul financiar nu trebuie să beneficieze de un avantaj incorect din înțelegerea la care se va ajunge.

Temerile Belgiei și Franței

Belgia, în mod special, nu a fost deloc convinsă pe parcursul acestor prime discuții că Marea Britanie vrea doar un opt-out pentru ea și nu o recunoaște largă a faptului că Europa este o Uniune cu mai multe monede care trebuie să fie mai puțin ideologică și mai flexibilă.

Franța este și ea îngrijorată la acest capitol că dorința Marii Britanii de a obține măsuri de siguranță este de fapt doar un șiretlic în favoarea City-ului. Marea Britanie dorește o piață unică a serviciilor, dar vrea suficientă autonomie pentru a-și păstra stabilitatea financiară în eventualitatea unei alte crize. Dacă barca se scufundă, Londra să nu fie la bordul acesteia, după cum a rezumat un oficial pretențiile UK.

Propunerea greu de acceptat a Londrei: accesul la beneficii limitat 13 ani

alocatii copii marea britanie

Nici pe al doilea punct delicat, al beneficiilor sociale, nu s-au făcut progrese în prima zi de discuții.

Statele din grupul Vișegrad 4 (Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia) sunt furioase că propunerea actuală ar putea duce la discriminarea cetățenilor lor, primii vizați, iar perioada ariscă să fie mai mare decât cea negocită în discuțiile avute cu premierul David Cameron la întâlnirile avute în ultimele luni.

Chiar dacă referirile privind limitarea beneficiilor sociale legate de muncă vor fi prevăzute pentru toți lucrătorii europeni din Marea Britanie, la fel ca și cele privind alocațiile copiilor rămași în țara de origine (alocații pe care britanicii nu vor să le mai acorde deloc în primii patru ani, sau măcar la o valoarea adaptată nivelului de trai din țara unde trăiesc copiii), tot mai rămân multe de rezolvat și pe acest capitol.

Cei din V4 se tem că aceste reforme nu se vor limita la Marea Britanie, ci ar putea părea un fenomen de contagiune în rândul statelor membre bogate (Germania, de exemplu), fapt ce ar putea fi permis de actuala formulare a draftului discutat la Bruxelles joi noaptea.

În plus, partea britanică a venit cu propunerea surpriză ca întreaga perioadă pe care să fie impusă limitarea accesului la prestațiile sociale să ajungă la un total de 13 ani, termen absolut inacceptabil pentru statele din fostul bloc comunist.

Înainte de summit, discuțiile mergeau pe patru ani limitarea accesului, cu varianta de compromis a mecanismului frânei de urgență oferită de Donald Tusk (cu eliminarea treptată a interdicției pe parcursul a celor patru ani). După ultima variantă a lui David Cameron, esticii ar fi fost de acord joi noaptea cu cel mult cinci ani aplicare a mecanismului de salvgardare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cei din urmă se tem însă că vor fi acuzați de trădare la întoarcerea acasă dacă acceptă condițiile Londrei de la acest capitol.

Condiția belgiană

Belgia a propus ca în înțelegerea finală să fie introdusă o mențiune obligatorie: dacă britanicii votează pentru părăsirea UE, atunci eventualul acord la care se va ajunge acum să nu mai fie valabil. „No means no” va bloca astfel potențialul de șantaj al acestor negocieri. Orice altă discuție ar trebui să pronească de la zero.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr