Preşedintele american Barack Obama vizitează pentru prima dată inima Uniunii Europene, Bruxelles-ul, pentru a participa miercuri la Summit-ul UE-SUA.
Reuniunea are loc în două conjuncturi compolicate:
– tensiunile cu Rusia, în urma invadării Ucrainei şi anexării Crimeei,
– disputelor transaltlantice, provocate de dezvăluirile potrivit cărora NSA, agenţia americană de spionaj, a spionat nu numai milioane de cetăţeni europeni, ci chiar şi pe liderii lor şi instituţiile comunitare.
Problema ridicării vizelor pentru români, bulgari, polonezi și ciprioți – ridicată la summit
Liderii europeni, Jose Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy, vor discuta cu liderul de la Casa Albă şi despre libera circulaţie a cetăţenilor celor două continente. În 2011, mai mult de 11 milioane de americani au vizitat Europa, în timp ce 12 milioane de europeni au vizitat SUA.
Totuşi, nu toţi membrii UE au acces peste Ocean fără viză, iar printre ei se află şi românii. Patru state membre nu sunt incluse în programul Visa Waiver, care permite călătoriile în scopuri turistice în SUA fără viză.
Liderii europeni aduc în discuţie, miercuri, şi această chestiune, argumentând că toţi europenii trebuie să se bucure de tratament egal. Iar ridicarea vizelor pentru cetăţenii celor patru ţări: România, Bulgaria, Polonia şi Cipru.
Scandalul NSA şi încercarea de recâştigare a încrederii europenilor
Recentele dezvăluiri privind programele de supraveghere americane au afectat încrederea europenilor în partenerii de peste ocean. Protectia datelor şi confidenţialitatea lor sunt printre cele mai sensibile subiecte ale dialogului UE-SUA.
În luna februarie, eurodeputaţii au propus suspendarea imediată a acordului “Safe Harbour”, care permite companiilor americane trnsferarea pe teritoriul american a datelor personale ale cetăţenilor europeni şi a acordului Swift. Acesta acordă autorităţilor americane acces la datele bancare europene, în scopul luptei antiteroriste – mai exact, a depistării conturilor şi surselor de finanţare ale presupuşilor terorişti.
Întâlnirea de la Bruxelles are loc la doar o zi după ce presa americană a scris despre o propunere legislativă a administraţiei Obama, prin care va pune capăt colectării masive şi controversate de date în urma programelor de interceptare telefonică.
Un nou sprijin politic pentru parteneriatul economic transatlantic
Cel mai important proiect transatlantic este parteneriatul privind comerţul şi investiţiile, aflat în plină negociere. În urmă cu doar două săptămâni s-a încheiat cea de-a patra rundă de discuţii. Liderii vor adopta miercuri o declaraţie prin care vor exprima din nou susţinerea politică a acestui parteneriat.
Acordul are scopul de a elimina şi ultimele taxe vamale asupra bunurilor comercializate pe cele două maluri ale Atlanticului şi să elimine barierele aflate în faţa unor posibile noi investiţii şi schimburi comerciale.
Dar taxele sunt oricum destul de mici, comenta Reuters. De exemplu, la o maşină marca Volkswagen sau al altei companii europene, taxele de import în SUA sunt de 2%. În timp ce taxele de import europene aplicate maşinilor americane sunt de 10%. Estimările sunt că, odată cu eliminarea taxelor ceva mai mari pentru camioane şi vagonete, economiile producătorilor autto ar putea ajunge la un miliard de dolari.
Un studiu independent citat de prestigiosul think-tank Bruguel, acordul ar duce la o creştere a exporturilor UE cu 6%, sau 220 de miliarde de dolari, şi a exporturilor americane cu 8%, sau 240 de miliarde de dolari.
Sectoarele care vor avea cel mai mult de câştigat sunt cele din domeniul producţiei: piese metalice – o creştere de 12% în exportarea lor în SUA, alimente – o creştere de 9%, chimicale – 9%, sau echipamente de transport – 6%.
Potrivit evaluărilor, ambele părţi ar avea de câştigat anual în jur de 100 de miliarde de dolari.
Totuşi, există şi opozanţi ai acestui parteneriat economic:
- Unii spun că el va submina suveranitatea naţională în favoarea marilor corporaţii.
- Alţii susţin că standardele de mediu şi de siguranţă alimentară europene vor avea de suferit, că sunt mai ridicate decât cele americane şi că nu trebuie să se facă niciun compromis
- Există analişti care spun că există mari diferenţe instituţionale şi de modalitate de reglementare a unor sectoare, ceea ce atrage şi dificultatea de a negocia anumite capitole
O radiografie a relaţiilor economice UE-SUA
Potrivit Eurostat, SUA au rămas cel mai mare partener comercial al UE, atât în privinţa bunurilor, cât şi a serviciilor în 2013.
Valoarea exporturilor europene în SUA şi-a revenit după o scădere semnifictivă înregistrată în 2009, după izbucnirea crizei financiare. În 2012 au atins nivelul record de 293 de miliarde de euro pentru ca apoi să scadă puţin până la 288 de miliarde în 2013. Şi importurile au ajuns la un nivel record tot în 2012 la nivelul de 206 miliarde de euro şi la 196 de miliarde în 2013.
Excedentul comercial al blocului comunitar în relaţia cu America a crescut constant din 2009. În 2013 a fost de 92 de miliarde de euro.
Germania şi Marea Britanie sunt cei mai mari parteneri comerciali ai SUA. Germania a exportat anul trecut bunuri şi servicii de 89 de miliarde de euro, adică aproape o treime din exporturile totale ale europenilor. Marea Britanie a vândut în SUA bunuri şi servicii de 44 de miliarde sau 15% din totalul exporturilor europene. Locul trei este disputat de Italia şi Franţa, cu câte 27 de miliarde de euro fiecare.
Germania este şi cel mai mare importator european al produselor americane, cu 37 de miliarde de euro în 2013, sau o cincime din totalul importurilor europene. Marea Britanie este al doilea mare importator, cu 35 de miliarde de euro, urmată de Olanda cu 29 de miliarde în 2013.
La capitolul investiţii străine directe, americanii trimit în Europa mai mulţi bani decât primesc de pe Bătrânul Continent. Ultimele date, din 2012, arată că firmele americane au investit 92 de miliarde de euro în timp ce europeni au trimis peste Ocean doar 53 de miliarde.
