Summit special pentru buget - Informațiile esențiale de reținut - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

20 februarie, 2020

Charles Michel a dovedit, în perioada în care a fost premier al Belgiei, că este un bun negociator

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE.

Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni nu știe când și cu ce rezultat se va încheia. În cele ce urmează, o actualizare a ”liniei de start” în negocieri:

Ieșirea Marii Britanii din UE lasă un ”gol” de 75 miliarde euro într-o perioadă de 7 ani în finanțele europene.


În aceste condiții, statele membre vor să facă mai multe ca niciodată cu bani europeni– să acorde în continuare subvenții importante pentru agricultură, să fianțeze la același nivel dezvoltarea regională, să acorde mai mare atenție, adică bani, cercetării și inovației, să finanțeze suplimentar industia de Apărare și să aloce cam 25% din total venituri pentru Green Deal.

Cum toate acestea depind, în primul rând, de totalul veniturilor obținute, prima negociere se referă la procentul din PIB-ul UE pe care statele membre îl vor trimite la Bruxelles. Propunerile sunt descrise de tabelul de mai jos:

A doua controversă: cum se împarte acest buget. Sunt state (în majoritate cele din estul și sudul Europei) care cer ultimativ păstrarea nivelului alocărilor pentru politicile agricole, de coeziune și de dezvoltare regională. Sunt alte state (cele din nord și vest) care cer limitarea cheltuielilor și finanțarea prioritară a cercetării și inovării.

Propunerea președintelui Consiliului este de a reduce în ansamblu cu 12% fondurile de coeziune și cu aproape 14% cheltuielile pentru agricultură.


Al treilea element de negociere: păstrarea sistemului de rebate, sistem impus cu ani în urmă la solicitarea Marii Britanii, de care au beneficit contributorii neți. Opinia Franței, de exemplu, a fost că sistemul trebuie să dispară odată cu cel care l-a impus UE. Austria, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Suedia cer ca sistemul să fie menținut.

Președintele Consiliului propune un compromis: eliminarea treptată a rebate.

A patra problemă de rezolvat: domnia legii. Contributorii neți cer ca fondurile europene să fie legate de un sistem de control al respectării statului de drept care să lege acesul la fonduri europene de un anumit standard în domeniu. Ungaria și Polonia resping ideea.

Propunerea de compromis a președintelui Charles Michel este implementarea sistemului propus, dar cu condiții mai dificile de aplicat.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În toată această ecuație, poziția de negociere a României anunțată de președintele Iohannis:

Nivelul contribuțiilor naționale ar trebui să fie ”mai mare de 1%” din Venitul Național Brut, ideal 1,11%, cum a propus Comisia Europeană. România mai cere ”Flexibilitate între fonduri” și, foarte important banii alocați Fondului de tranziție Echitabilă (instrumentul financiar al Pactului ecologic) să nu fie socotiți ca făcând parte a fondurilor de Coeziune- cu alte cuvinte, tranziția spre economie ”verde” să fie sprijinită cu ”bani noi”.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr