Noi reguli restrictive privind migrația au intrat în vigoare în Suedia, țară care a fost considerată mult timp exemplu european de acceptare a migranților, relatează Euronews.
O lege aprobată de parlamentul de la Stockholm luna trecută și intrată în vigoare impune provizoratul permiselor de rezidență acordate migranților, cu scopul de a reduce numărul solicitanților de azil.
Noile reguli permit reînnoirea permiselor doar în cazul în care circumstanțele pentru care au fost emise rămân neschimbate.
Aceste reguli introduc de asemenea posibilitatea testării cunoștințelor de limbă suedeză și de educație civică ale persoanelor care vor să rămână în țară pentru o perioadă mai îndelungată.
Ministrul justiției și migranției Morgan Johansson a catalogat votul din parlament drept un „mare succes” în momentul în care legea a fost adoptată la sfârșitul lunii iunie.
Unele ONG-uri ce militează pentru respectarea drepturilor omului au tras un semnal de alarmă cu privire la politicile mai restrictive, Amnesty Sweden afirmând că:
„Consecințele noii legi a migrației vor fi că victimele vor avea dificultăți în a se concentra pe integrare, de a deveni o parte a societății suedeze și intra pe piața muncii”.
Modificările legislative vor afecta orice persoană care ajunge în Suedia cu o viză de muncă, studii sau familie și care își dorește reședință permanentă. Noii sosiți vor trebui de acum să trăiască în țară cel puțin 3 ani înainte de a putea cere reședința permanentă.
De asemenea, persoanele care se vor muta în Suedia pentru a se alătura unui membru al familiei vor primi doar un permis de ședere temporar. În plus, acestea vor fi nevoite să demonstreze că se pot susține singure prin realizarea unui venit lunar de 8.287 de coroane (aproximativ 809 euro).
Forma adoptată a legii este una mai puțin restrictivă decât cea propusă inițial după ce Partidul Verde, partenerul de guvernare al social-democraților, a obiectat față de impunerea unui plafon asupra numărului total de solicitanți de azil ce pot fi primiți anual în Suedia.
Partidul Verde a obținut de asemenea o concesie care afirmă că persoanele care nu sunt eligibile pentru a primi azil ar putea fi lăsate să rămână în țară din considerente umanitare sau de compasiune.
