După 20 de ani în care sistemul de sănătate suedez a fost asigurat de companii private, o regiune a acestui stat face primii pași spre revoluționarea sistemului: consiliul local Härnösand a adoptat o decizie luna aceasta în care solicită oficialilor săi să identifice măsuri de limitare a profiturilor pe care companiile private le culeg din administrarea serviciilor de sănătate finanțate din fonduri publice.
O decizie revoluționară
Decizia, anunță Guardian, marcheză un prim pas în încercarea de a schimba modul în care funcționează serviciile de sănătate publică din Suedia, țară în care dezbaterile pe această temă au depășit ca intensitate discuțiile similare din restul statelor europene.
Erik Lövgren, vicepreședinte al Consiliului regional Västernorrland, inițiatorul proiectului, a declarat pentru Guardian: “Am făcut un prim pas în direcția cerută atât de votanții noștrii, cât și de majoritatea cetățenilor suedezi. Nu este o problemă care să preocupe doar Västernorrland, este o problemă care procupă întreaga țară, dar cineva trebuia să facă primul pas.”
Suedia a fost mult timp dată ca exemplu de cei care susțin că implicarea companiilor private în sistemul de sănătate este benefică prin plusul de eficiență care îl poate oferi. Companiile private furnizează în prezent, în Suedia, 20% din asistența spitalicească și 30% din medicina primară, fiind finanțate cu 6% din bugetul național de sănătate în perioada 2013-2014. Orientarea către servicii private a devenit prioritară în perioada celor 8 ani de guvernare de centru-dreapta, între 2006 și 2014, pe fondul creșterii nemulțumirilor publice referitoare la această inițiativă.
Ce spune publicul suedez
În perioada premergătoare alegerilor generale de anul trecut, un studiu al SOM Institute, din cadrul Univerității din Gothenburg, a relevat faptul că 69% dintre suedezi sunt împotriva ideii de profit pentru companiilor private care furnizează servicii de educație publică, sănătate publică și servicii sociale.
”Am văzut aceste sondaje iar schimbarea de atitudine este generată de efectele din viața reală: am văzut bătrâni care nu sunt îngrijiți în azile, am văzut școli private care și-au închis porțile din cauza managementului defectuos. Iar oamenii consideră imoral ca banii din taxe să fie ascunși în paradisuri fiscale”, afirmă Jonas Sjöstedt, președintele partidului de stânga suedez, care în campanie a pledat pentru limitarea profiturilor în sistemul social.
O investigație a publicației locale Allehanda a scos la iveală faptul că 10 dintre centrele de sănătate din regiunea Härnosand au reinvestit cel mult o treime din profit în aceste centre, restul fiind repartizat proprietarilor ca dividente.
Ce alternative plănuiesc autoritățile locale
Potrivit Guardian, guvernul regional va da publicității, în mai, norme prin care companiilor private care activează în sectorul sănătății li se vor oferi 2 alternative:
- fie se transformă în afaceri sociale, ceea ce presupune un plafon al profiturilor pe care acționarii le pot fi obținute din activitatea companiei
- fie se desființează
Patrik Wreeby, unul dintre angajații Premicare, companie care deține 4 dintre cele 10 centre de sănătate din regiunea Västernorrland, afirmă că inițiativa va genera o înrăutățire a calității serviciilor medicale: ”Nu înțeleg de ce atenția este concentrată pe singura componentă a sistemului care funcționează eficient, inclusiv în parametri bugetari. Ne-am străduit, în ultimii 10 ani, să sporim prezența sectorului privat în detrimentul sectorului de stat, iar acum vrem să dărâmăm totul într-un an. Ce punem în loc?”
Vicepreședintele Consiliului regional Västernorrland, Erik Lövgren, speră însă că inițiativa sa va avea ecou la nivel național. ”În urmă cu peste 20 de ani, liderii locali au impus la nivel național ideea de alternativă în sistemul de sănătate. Avem aceeași ambiție azi, când vedem că lucrurile nu stau așa cum le-am imaginat”, spune Erik Lövgren, care este convins că grupurile de interese se străduiesc deja să blocheze această inițiativă.
