Întârzierea tranziţiei de la energia produsă pe bază de cărbune la cea mai puţin poluantă înseamnă subvenţii de circa 200 de milioane de euro anual, în următorii 10 ani, bani care vor fi incluşi în facturile la energie.
Concluzia aparține unui studiu realizat de experţi din rețeaua de think-tank-uri SE3T.net, cu contribuţia Energy Policy Group (EPG) și Bankwatch România.
Pe de altă parte, studiul afirmă că:
- România ar avea nevoie de 700 de milioane de euro, pentru a acoperi costurile tranziției, mai puțin decât cele aproximativ 757 milioane de euro alocate prin Mecanismul de Tranziție Justă conceput de Comisia Europeană.
- Cele mai mari costuri (aproape 480 mil. euro) vor fi cele aferente dezvoltării economice regionale menite să absoarbă golul lăsat de oprirea exploatărilor miniere şi a capacităţilor energetice pe care acestea le amlimentează.
- Ajutoarele de şomaj vor costa peste 112 milioane de euro pentru joburile direct legate de domeniu şi aproape tot atât (109 mil.euro).
România nu are cele mai mari costuri de tranziție dintre țările Europei de Sud-Est analizate de studiul citat, în termeni de pierderi de locuri de muncă direct sau indirect legate de producția energiei pe bază de cărbune.
Cu 24.408 de lucrători sub 55 de ani care ar trebui să-şi schimbe locul de muncă, problema României este mai puţin împovărătoare decât cea a Bulgariei, căreia Comisia i-a alocat prin Fondul de tranziție 458 milioane euro însă studiul arată că suma necesară ar fi de 892 milioane.
Principala concluzie a studiului este că pentru a oferi predictibilitate procesului de eliminare a cărbunelui şi a implicaţiilor sale asupra sistemului energetic şi a economiei în ansamblu, România trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie de eliminare a cărbunelui.
Strategia ar trebui să includă un calendar pentru închiderea minelor şi retragerea termocentralelor, precum şi instalarea noilor capacităţi regenerabile, dar şi alte măsuri necesare pentru susţinerea sistemului energetic. Strategia trebuie să identifice de soluţii şi măsuri pentru o tranziţie justă, precum şi să propună opţiuni viabile de finanţare.
