SUA reduce ajutorul militar pentru Pakistan. Circa 800 de milioane de dolari nu vor mai fi acordate statului pakistanez. Şeful de personal de la Casa Albă, Bill Daley, a declarat că Pakistanul a făcut câţiva paşi care au determinat autorităţile americane să suspende o parte din ajutorul acordat până acum. Raidul SUA în care a fost ucis Osama bin Laden, în luna mai, a afectat legăturile dintre cele două state, dar relaţia trebuie refăcută, în timp, spune oficialul SUA. Suma ce va fi suspendată reprezintă cam o treime din ajutorul acordat anual pentru securitatea Pakistanului. Potrivit cifrelor trimise în toamnă de Pakistan către FMI, cheltuielile cu apărare, în bugetul 2010-2011, sunt de 6,41 miliarde de dolari, în creştere cu 1,27 miliarde de dolari faţă de 2010. Daley a recunoscut că Pakistanul a fost un aliat important în lupta contra terorismului, fiind victima multor acte teroriste, de-a lungul timpului. „Este o relaţie complicată, într-o regiune foarte dificilă şi complicată a lumii. Sigur că încă oamenii se simt frustraţi din cauza raidului american anti-Bin Laden, dar noi nu avem niciun regret în acest sens”, a mai spus oficialul de la Casa Albă. (BBC News)
Italia ar putea fi următoarea victimă a crizei economice. Oficiali europeni se întâlnesc, luni, pentru a discuta despre ameninţările la adresa Uniunii monetare, din cauza temerilor că Italia va avea probleme cu datoriile publice. Miniştrii de finanţe din zona euro au programat două zile de discuţii, la Bruxelles, începând de azi, urmând să se concentreze pe problema Greciei. Un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy,a negat că va fi discutatăşi problema Italiei, pe care mulţi investitori o consideră că din ce în ce mai precară. Un alt oficial, care şi-a păstrat anonimatul, a spus că cel mai probabil Italia va fi pusă pe agenda discuţiilor. Pentru Italia, costul finanţării datoriilor a crescut la finalul săpătmânii, dar este încă foarte departe de nivelul celor cu care se confruntă Grecia. Diferenţa între profitul obligaţiunilor italiene pe 10 ani şi cele similare germane a crescut, vineri, până la 2,36 puncte, cea mai mare de la introducerea monedei euro. (The New York Times)
Comemorarea masacrului din Srebreniţa, azi, în Bosnia. Mii de oameni se vor aduna, luni, în Srebreniţa, peentru a marca 16 ani de la cel mai important masacru din Europa, de după al doilea rpzboi mondial, în contextul avertizărilor că impasul politic cronic dintre musulmanii bosniaci, sârbi şi croaţi, ar putea conduce, din nou, la violenţe. Sicrie cu tupurile a 613 victime neidentificate ale atrocităţii, în care au murit 8.700 de bărbaţi şi băieţi musulmani, au fost pregătite pentru înmormântare în Srebreniţa. Multe rude ale victimelor spun că Bosnia este acum împărţită, aşa cum era şi la finalul celor trei ani de război, în 1995. Generalul sârb Ratko Mladici, comandantul trupelor sârilor bosniaci, este judecat de Tribunalul ONU pentru fosta Iugoslavie, împreună cu fostul lider Radovan Karadjici, dar capturarea lor nu a adus reconciliere în sânul comuniătţilor din Bosnia. Sistemul politic complex, creat pentru a pune capăt războiului, este acum paralizat de partidele musulmane, sârbie şi croate, care au lăsat Bosnia fără guvern în ultimele nouă luni, provocând cea mai grea criză din ţară, din ultimul deceniu. Un ONG a avertizat că este foarte posibil să reînceapă violenţele interetnice, dacă nu se poate negocia pentru a se ajunge la un compromis. (The Independent)
Peste 1.600 de malaezieni, arestaţi după o demonstraţie antiguvernamentală. Cel puţin 20.000 de malezieni au sfidat interdicţiile guvernamentale şi au participat la un marş pentru reforme electorale, în timp ce poliţiştii au folosit gaze lacrimogene şi au reţinut peste 1.600 de oameni, în cea mai mare manifestaţie din ultimii patru ani. Măsurile luate împotriva demonstranţilor susţinuţi de opoziţie, din capitala Malaeziei, Kuala Lumpur, au atras critici la adresa coaliţiei de guvernare, condusă de premierul Najib Razak, care nu permite proteste publice şi nu doreşte modificarea legislaţiei electorale. Alegeri generale vor avea loc la mijlocul anului viitor. Administraţia guvernamentală a declarat marşul ilegal şi i-a avertizat pe oameni să nu participe. Peste 200 de persoane au fost arestate în ultimele două săptămâni, pentru promovarea evenimentului. Autorităţile au blocat drumurile, au închis staţiile de tramvai şi au adus tunuri de apă lângă stadion, în centrul oraşului, unde urma să se adune activiştii. Poliţia a anunţat că au fost arestaţi 1.667 de oameni, printre care şi oficiali ai opoziţiei. Unii au fost eliberaţi după câteva ore, iar alţii înainte de căderea nopţii. (The Washington Post)
Republicana Michele Bachmann, implicată într-o controversă legată de sclavie. Michele Bachmann, care participă la alegerile republicane pentru prezidenţiale, a semnat un document al conservatorilor creştini, în care se spune că în timpul sclaviei, copiii afro-americani aveau mai multe şanse de a creşte într-o familie stabilă, decât în timpul preşedintelui Barack Obama. Controversata legătură dintre sclavie şi valorile familiale a fost făcută în preambulul lansării unui apel pro căsătoriile tradiţionale, cerut candidaţilor de către organizaţia Valorile Familiale din statul Iowa. “Sclavia a avut un impact dezastruos asupra familiilor afro-americane, dar, din păcate, un copil născut în vremea aceea, în 1860, avea mai multe şanse să fie crescut de mama şi de tatăl său, într-o familie cu doi părinţi, decât un copil născut după alegerea primului preşedinte afro-american al Statelor Unite”, se arată în documentul citat. Michele Bachmann şi Rick Santorum, un alt candidat republican, au semnat petiţia în care sunt condamnate căsătoriile între homosexuali, avortul infidelitatea şi pornografia. (The Telegraph)
Berlusconi, condamnat la plata a 500 milioane de euro, compensaţii pentru rivalul său. Judecătorii italieni au decis că firma premierului Silvio Berlusconi, Fininvenst, trebuie să plătească companiei rivale peste 500 de milioane de euro. Banii reprezintă compensaţii pentru mita oferită unui judecător, care i-a dat câştig de cauză lui Berlusconi, în disputa sa cu Carlo De Benedetti, pentru controlul firmei Mondadori, cea mai mare editură din Italia. Săptămâna trecută, s-a descoperit că a fost introdusă o clauză în pachetul de amendamente bugetare, prin care Fininvest nu trebuia să plătească niciun ban până la încheierea recursului. În Italia, acest lucru poate dura ani sau zeci de ani. Câţiva miniştri au declarat că nu ştiau nimic despre introducerea acestui amendament în documentele guvernamentale, până când nu a apărut în presă. Dar premierul insistă că acest lucru a fost discutat în şedinţele de guvern. (The Guardian)
Ambasadele SUA şi Franţei în Siria, devastate de susţinătorii regimului de la putere. Ambasadoarea siriană la Paris a fost convocată, duminică seara, la sediul Ministerului de Externe, pentru a i se prezenta protestul autorităţilor franceze faţă de degradarea ambasadei şi consulatului din Siria. Demonstranţii pro-Assad au fost nemulţumiţi de vizita ambasadorului francez şi a celui american în oraşul Hama. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Eterne, Bernard Valero, a precizat, într-un comunicat, că ambasadoarea siriană a fost convocată de şeful de cabinet al ministrului Alain Juppe, pentru “a protesta ferm” faţă de manifestaţiile de sâmbătă, din faţa ambasadei din Damasc şi a consulatului din Alep. Au fost distruse embleme ale republicii franceze – drapelul a fost ars, au fost aruncate proiectile în curtea ambasadei şi au fost distruse maşini, fără ca forţele de ordine şi de securitate siriene să oprească ”aceste acte incalificabile”. Franţa susţine că autorităţile siriene sunt responsabile de securitatea diplomaţilor şi angajaţilor francezi din Damasc. Şi un rerezentant al Departamentului de Stat american a afirmat că manifestaţiile, în care oamenii au aruncat cu roşii, ouă, pietrre şi au spart geamurile, au durat 31 de ore. Doi angajaţi ai ambasadei au fost loviţi în timpul atacului. (Le Monde)
