Americanii au un nou președinte, dar nu și o țară nouă. În timp ce majoritatea cetățenilor europeni se bucură că alegerile din SUA au fost câștigate de Joe Biden, ei nu cred că noul președinte poate ajuta Statele Unite să își recapete locul de lider mondial.
Aceasta este cea mai importantă concluzie a unei cercetări pan-europene la care au participat peste 15.000 de oameni din 11 state (Marea Britanie, Suedia, Portugalia, Polonia, Țările de Jos, Italia, Ingaria, Franța, Spania, Danemarca și Germania), realizată în noiembrie și decembrie 2020 pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) de către Datapraxis și YouGov.
Principalele concluzii ale studiului:
- Majoritatea europenilor privește cu bucurie victoria lui Joe Biden în alegerile din 4 noiembrie, dar nu crede că acesta ar putea ajuta America să redevină principala putere mondială
- Atitudinile europenilor față de Statele Unite au suferit o schimbare masivă. Majoritățile din statele importante membre UE cred că sistemul politic al SUA este în prezent defect și că Europa nu se mai poate baza doar pe SUA pentru a o apăra.
- Europenii consideră că propriile sisteme politice sau cel al UE sunt mai bune decât cel al SUA și privesc mai degrabă Berlinul decât la Washington ca fiind cel mai important partener.
- Există consecințe geopolitice ale slăbirii Statelor Unite. Majoritatea europenilor crede că China va fi, în următorii 10 ani, mai puternică decât America și dorește ca țara țara lor să își păstreze neutralitatea în acest conflict.
- Două treimi dintre repondență consideră că UE trebuie să își dezvolte propriile capacități defensive.
- Există o șansă bună pentru repararea relațiilor trans-atlantice, dar Washington nu trebuie să se bazeze pe faptul că UE se va situa pe aceeași poziție cu SUA în disputele pe care le are cu Rusia și China.
Scurt apel la istoria recentă
În perioada premergătoare războiului din Iraq, în 2003, statele europene erau divizate în ceea ce privește alinierea în spatele valorilor promovate de America lui George Bush, însă puțini se îndoiau de capacitatea acestuia de a modela lumea.
În ceea ce-l privește pe Joe Biden, lucrurile stau exact invers: toți europenii cred în promisiunea lui de a reașeza America în fruntea ierarhiei mondiale, dar majoritatea se îndoiește în capacitatea Washingtonului de a remodela lumea.
Important de precizat este faptul că divergențele de opinie se află în interiorul statelor, nu între state ”pro” sau ”anti” politici americane așa cum s-a întâmplat în 2003.
Bucuroși cu Biden, precauți cu votantul american
În toate cele 11 state acoperite de cercetarea ECFR, o medie de 53% dintre repondenți consideră că victoria lui Joe Biden reprezintă pentru țara lor un lucru pozitiv, iar 57% spun că această victorie este benefică UE.
Până și în Ungaria sau Polonia, state în care popularitatea lui Donald Trump s-a manifestat la cote maxime, există mai mulți convinși că înfrânfgerea lui Trump reprezintă ceva bun pentru țara lor.
Totuși, deși se bucură pentru victoria lui Biden, europenii nu sunt convinși că electoratul american nu va mai aduce la putere peste 4 ani un alt Donald Trump.
Din această perspectivă, cel mai frapant este că 53% dintre germani afirmă că, după experimentul Trump, America nu mai este o țară în care să te poți baza.
De altfel, între cele 11 state membre cuprinse în cercetare, doar în Ungaria și Polonia este semnificativ mai mare procentul celor care cred că America rămâne un aliat de nădejde
Vechea și noua Europă
Cercetarea ECFR arată o convergență a opiniilor naționale în ceea ce privește marile probleme ale Europei, iar europenii par să capete încredere în ei înșiși și să devină sceptici în legătură cu Statele Unite.
Studiul ECFR arată că, în ciuda eșecului înregistrat în gestionarea crizei coronavirus, europenii par mai încrezători în funcționalitatea propriilor sisteme politice sau în proiectul european decât erau în urmă cu 2 ani. În 9 din 11 țări europene, încrederea în sistemul politic european a crescut în acest interval, de la 46% la 48%.
Desigur, există diferențe între nordul și sudul Europei, nemulțumiții găsindu-se în statele din sud (Spania, Italia) și, surpriză, Franța, acolo unde neîncrederea în propriile sisteme și în cel unic european este relativ ridicată.
Polonia, Portugalia și Ungaria au o altă caracteristică comună: aici majoritatea crede că propriul sistem politic este compromis, dar este convinsă că salvarea este garantată de Bruxelles.
În cele 11 state europene, 51% dintre repondenți se îndoiesc că sub președinția lui Joe Biden SUA va reuși să își refacă unitatea internă, să își recapete prestigiul internațional și să își rezolve problemele globale precum pacea în Orientul Mijlociu, relația cu China, securitatea Europei sau schimbările climatice.
Tot la nivelul celor 11 state europene, 6 din 10 repondenți spun că în următorii 10 ani China va deveni mai puternică, pe toate planurile, decât Statele Unite. Procentul celor care cred acest scenariu variază de la 79% în Spania, până la 48% în Ungaria și Danemarca.
Doar 9% dintre europeni mai cred că America este puternică și funcțională, cei mai mulți dintre aceștia (22%) întâlnindu-se în Italia.
Atunci când vine vorba de a compara sistemele, 35% dintre europeni – un procent, să admitem, nu extraordinar – cred că Europa ca întreg este funcțională. Cei mai optimiști sunt danezii – 60% dintre repondenți, iar cei mai sceptici sunt portughezii: doar 37% cred în buna funcționare a sistemelor europene.
Vulnerabilitatea americană produce consecințe
Faptul că majoritatea europenilor percep Statele Unite drept o țară cu un sistem politic defect, care foarte probabil va fi surclasată de China pe termen scurt spre mediu are impact puternic asupra valorii relației transatlantice.
Sunt de remarcat 4 tendințe:
- Creșterea încrederii în puterile proprii. Cea mai semnificativă tendință descoperită de ECFR: 67% dintre europeni spun că nu se pot baza ca Statele Unite să le asigure apărarea și că UE trebuie să investească în propriile sisteme de apărare.
- Refuzul alinierii geopolitice. A doua surpriză din sondajul ECFR: Europenii refuză să aprobe chemarea lui Joe Biden de a face front comun în fața Chinei. Chiar și în Polonia, aliat american tradițional, procentul celor care își doresc un front comun cu SUA în această luptă este de 30%.
- Cinismul, caracteristica relației cu SUA. Când Donald Trump s-a dedicat sloganului ”Make America Great Again”, europenii au început să fie la rândul lor preocupați în a-și proteja interesele. 48% dintre francezi, de exemplu, cred că țara lor trebuie să negocieze mai dur cu SUA în domenii precum taxare sau comerț. Opinia este împărtășită de 42% dintre italieni și 37% dintre germani și britanici.
- Crește greutatea relațiilor intra-europene. Franța, Spania, Danemarca, Țările de Jos, Portugalia și Ungaria aleg Berlinul în defavoarea Washingtonului atunci când vine vorba de îndrumare sau protecție. Germania alege din acest punct de vedere Paris. Doar britanicii, polonezii, italieni și suedezii mai ”iau lumină” de la Washington.
Către un nou Atlanticism
La momentul la care a părăsit funcția de președinte SUA, Bill Clinton spunea că principala misiune a poporului american va fi cea de a crea ”o lume în care ne-ar plăcea să trăim și după momentul în care nu vom mai fi singura superputere mondială”.
Una dintre concluziile studiului ECFR este că atât SUA, cât și Europa, au eșuat în a îndeplini acea misiune. În momentul în care Joe Biden intră în Casa Albă, SUA nu mai este singura superputere. Iar lumea în care Joe Biden își începe mandatul – o lume marcată de autoritarism, de naționalism și de inegalitate – este una în care cu siguranță SUA și Europa nu se simt bine.
Donald Trump și Barack Obama sunt, probabil, cei mai diferiți președinți pe care America i-a avut, dar analizele lor privind poziția în lume a SUA sunt foarte similare. Ambii au înțeles că ambiția SUA de a rămâne puterea globală dominantă este nesustenabilă și ambii au înțeles că trebuie să colaboreze cu regimuri politice care nu le împărtășesc valorile și normele.
Dar modul lor de acțiune a fost compet diferit.
Obama a considerat că poate prezerva poziția Americii împingând Washingtonul în alianțe economice și militare majore. Obama a crezut că în acest mod va căpăta ascendență asupra Chinei și va reuși să reinventeze rolul SUA în viitor.
Donald Trump, constatând că ordinea internațională nu mai este una care să favorizeze America, a încercat să dinamiteze relațiile internaționale cu scopul de a le reașeza pe poziții asimetrice. El a fost convins că SUA este suficient de puternică pentru a impune condiții dure fiecărui partener în parte, el a distrus sistemul de alianțe construit de Obama pentru că l-a perceput ca fiind unul care împiedică Statele Unite să-și impună voința.
Administrația Biden vine la putere într-un moment în care politicile lui Donald Trump nu au reușit să ofere Wshingtonului mai multă influență în plan internațional, dar simpla revenire la ”strategia Obama” nu pare posibilă în opinia ECFR pentru că în plan internațional a scăzut dramatic încrederea în Statele Unite.
