Administrația Biden urmează să folosească reuniunea ministerială NATO, care se desfășoară în sistem online în perioada 17-18 februarie, ca moment de debut a ceea ce se așteaptă să fie un efort de ani de zile în reconstruirea încrederii cu aliații europeni, încredere pierdută în mandatul fostului președinte Trump.
Oficiali americani, care au discutat cu Reuters sub condiția anonimatului, afirmă că noul Secretar al Apărării, Lloyd Austin (foto), urmează să pună accent în mesajul său pe angajamentul și aprecierea SUA față de Alianță și aliații europeni, tratați în trecut de Donald Trump cu ostilitate.
Reuniunea miniștrilor Apărării din statele membre NATO este primul eveniment internațional major la care participă reprezentanți ai administrației americane care au preluat funcțiile în stat la 20 ianuarie. Joe Biden este așteptat să transmită participanților un mesaj în ultima zi a Forumului de securitate de la Munchen.
Administrația Biden schimbă doar tonul în ceea ce privește cheltuielile de apărare
De semnalat faptul că Administrația Biden va schimba tonul în ceea ce privește cea mai stringentă problemă a Alianței – nivelul alocat cheltuielilor de apărare de statele membre NATO, dar nu va devia de la politica președintelui Trump în acest domeniu.
Spre deosebire de Donald Trump, care, de exemplu, a ridiculizat public Germania pentru nerespectarea angajamentelor privind cota cheltuielilor de apărare, Joe Biden își va concentra mesajul pe avansul înregistrat de NATO în ceea ce privește consolidarea apărării colective.
Reuniunea ministerială va lua în discuție subiectul ”2% pentru cheltuieli de apărare”, acolo unde Germania, Italia și Spania se află din nou sub prag, potrivit estimărilor făcute în octombrie 2020.
Întrebat despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al Pentagon, John Kirby, a declarat că se așteaptă ca Secretarul Apărării să pună accent pe numărul mare de state care își îndeplinesc angajamentul și să admită că alți aliați ”se străduiesc” să atingă ținta.
”Situația nu va fi folosită ca armă politică împotriva aliaților”, au spus oficiali americani.
”Oboseala” acumulată de Europa generează reticență
Diplomați europeni au declarat Euractiv că în Europa ”se manifestă, în cercurile europene de securitate, un ridicat grad de oboseală generată de Trump”.
”Tocmai am irosit 4 ani nevorbind unii cu alții, iar lumea arată azi cu totul diferit față de acum 4 ani. Joe Biden trebuie să depună eforturi consistente ca să repare stricăciunile produse în Europa”, afirmă sursele Euractiv.
Una dintre cele mai importante provocări cărora trebuie să le facă față Joe Biden este aceea de a convinge aliații că, în următorii 4 sau 8 ani, SUA nu vor reveni la politicile din era Trump.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers până la a cere public UE să adopte o strategie de apărare proprie, independentă față de Statele Unite. Solicitarea lui Emmanuel Macron a fost primită cu reticență în special în estul Europei, acolo unde state precum Polonia sau România au anunțat că planurile europene de apărare trebuie să fie complementare cu cele ale NATO, nu să le înlocuiască.
Reuniunea ministerială NATO urmează să abordeze subiecte diferite, inclusiv chestiunea prezenței în Afghanistan. Fosta Administrație Tump anunțase retragerea din Afghanistan a 2.500 de militari înainte de jumătatea lui ianuarie 2021, în condițiile în care NATO îşi menţine angajamentul faţă de misiunea din această țară.
Administrația Biden a anunțat că va revizui deciziile privind Afghanistan.
Secretarul general NATO: Voi sugera majorarea finanţării NATO pentru principalele activităţi
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că la ministeriala NATO încep și discuţii despre strategia „NATO 2030”.
„Aceasta va fi prima întâlnire cu noua Administraţie Joseph Biden şi o oportunitate de pregătire a summitului NATO de la Bruxelles, care va avea loc mai târziu anul acesta. Vom începe discutarea propunerilor pentru NATO 2030. Vom aborda chestiunea distribuirii sarcinilor, misiunile noastre în Irak şi Afganistan, ne vom întâlni cu partenerii din Finlanda, Suedia şi cu Înaltul reprezentant al UE Josep Borrell.
Summitul programat mai târziu anul acesta va fi o oportunitate unică de începere a unui nou capitol pentru relaţiile transatlantice. Când ne vom întâlni, vreau să le prezint liderilor o agendă ambiţioasă pentru securitatea şi apărarea la nivel transatlantic. Despre aceste lucruri este vorba în privinţa NATO 2030”, a afirmat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă.
„Miercuri, le voi prezenta miniştrilor o serie de propuneri pentru a începe pregătirile pentru summit. (…) În primul rând, voi sugera majorarea finanţării NATO pentru principalele activităţi în sensul descurajării şi apărării. Acest lucru ar susţine mobilizările aliaţilor în unităţile din partea estică a Alianţei, misiunile de poliţie aeriană, prezenţa maririmă şi exerciţiile. Majorarea cheltuielilor comune ar demonstra forţa angajamentului nostru prin Articolul 5, promisiunea noastră de a ne apăra unii pe alţii. Şi ar contribui la o asumare mai corectă a sarcinilor”, a subliniat Jens Stoltenberg.
„Va trebui să avem o abordare mai amplă la nivel global, pentru a face faţă provocărilor mondiale. China şi Rusia sunt în prima linie a regresului autoritarist faţă de ordinea internaţională bazată pe reguli. Deci, trebuie să intensificăm dialogul politic şi cooperarea la nivel practic cu parteneri care au aceleaşi idei, pentru a promova valorile noastre şi pentru a ne proteja interesele.
Aş vrea să intensificăm şi pregătirile, construirea de capacităţi pentru ţările partenere din vecinătatea noastră, deoarece prevenţia este mai bună decât intervenţia. De asemenea, trebuie să abordăm şi implicaţiile în materie de securitate ale schimbărilor climatice Tot ceea ce facem se derulează în cadrul asumării în mod mai corect a sarcinilor în Alianţă. (…) 2021 va fi al şaptelea an consecutiv de suplimentare a bugetelor pentru apărare.
Începând din 2014, aliaţi europeni şi Canada au contribuit, în mod cumulat, cu un plus de 190 de miliarde de dolari. Ne aşteptăm ca nouă state membre să atingă nivelul de 2% din PIB pentru apărare. Iar 24 de state membre ar urma să aloce cel puţin 20% din investiţii pentru echipamente. Acestea sunt veşti bune, dar trebuie să menţinem ritmul”, amai transmis Jens Stoltenberg.
Urmărește-ne pe Google News
