fbpx

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

La obiect

5 scenarii pentru 2040 după care lucrează Joe Biden în 2021: Un draft al viitorului – făcut de serviciile de intelligence americane

La fiecare 4 ani, pe fondul schimbării de gardă de la Casa Albă, comunitatea serviciilor de informații americane – aflată sub coordonarea DNI (directorul de… Mai mult

08.06.2021

La obiect

T1 2021 – revenire economică deplină. Urmează o creștere prin efect de bază plus ce vom adăuga la performanța din T1

Institutul Național de Statistică a anunțat în prima variantă provizorie o scădere marginală a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2020 (-0,2%) pe seria… Mai mult

08.06.2021

Studiu UNICEF / România va pierde până la 17 miliarde de euro până în 2025 dacă nu creşte investiţia în educaţie

de Vladimir Ionescu 24.11.2014

România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015-2025 dacă menţine investiţia în educaţie la nivelul actual, iar o majorare a bugetului educaţiei cu 6% din PIB ar însemna creştere economică de până la 2,95%, faţă de 2%, cât se estimează în prezent, rezultă dintr-un studiu al UNICEF.

Studiul “Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România”, lansat luni de UNICEF, arată că majorarea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, va determina creşterea numărului de persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară.

Cum influenţează PIB absolvenţii de facultate

“Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9 la sută, reduce riscul de a deveni şomer cu opt la sută şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2 la sută. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31 la sută mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67 la sută pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior”, rezultă din studiul făcut cu experţi străini.

Experţii au constatat că dacă numărul absolvenţilor de facultate ar creşte de la 13,6 la sută la 19 la sută în 2025, acest lucru s-ar reflecta şi în PIB, care ar fi mai mare cu aproximativ 3,6 la sută. Mai mult, chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de doar 1,7 la sută până în 2025) ar genera o creştere de 0,52 la sută a PIB.

“Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la şase la sută din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95 la sută în perioada 2015-2025, în loc de doi la sută, potrivit cifrelor oficiale. Economia României poate primi un imbold şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei asupra creşterii economice). Experienţa statelor cu economii şi rate de participare la educaţie similare cu cele ale României (cum sunt Letonia şi Ungaria), dar care investesc mai mult în învăţământ, demonstrează că România ar putea creşte media nivelului şcolarizării cu un an până în 2025”, au mai arătat iniţiatorii studiului.

În cazul în care va continua să menţină nivelul actual de finanţare al educaţiei, România nu se va înregistra nicio creştere semnificativă a mediei anilor de şcoală, susţin aceleaşi surse.

“Se estimează că nerealizarea investiţiei ar duce la scăderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro în 2025, echivalentul a şapte-nouă la sută din PIB-ul anului 2015. Mai simplu spus, trebuie să transformăm cercul vicios al investiţiilor insuficiente în educaţie într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educaţiei ar încuraja creşterea economică şi ar genera mai mulţi bani pentru bugetul de stat”, se arată în studiul citat.

Investiţii inteligente în educaţie

Pe de altă parte, specialiştii atrag atenţia că nu este suficient să se cheltuie mai mulţi bani, fiind nevoie de “investiţii inteligente” şi de o analizare atentă a modului de alocare a fondurilor suplimentare diferitelor niveluri de învăţământ, pentru a obţine rezultate similare celor din Letonia şi Ungaria, de pildă.

“Investiţiile în învăţământul primar şi secundar ar trebui să vizeze reducerea disparităţilor în ceea ce priveşte frecvenţa şi rezultatele şcolare, lucru ce poate duce la creştere economică. Investiţiile în învăţământul secundar superior, pe lângă randamentul lor economic, ar contribui la îmbunătăţirea învăţământului tehnic şi profesional, mai ales în sectorul industrial unde se va înregistra cel mai mare impact şi/sau unde există o contribuţie financiară şi din partea sectorului privat”, spun experţii UNICEF.

Potrivit acestora, dezvoltarea capitalului uman poate aduce, de asemenea, numeroase beneficii, precum ameliorarea sănătăţii, scăderea criminalităţii şi a dependenţei de prestaţii sociale şi ar avea ca efect şi o mai mare productivitate, cea a României fiind una dintre cele mai mici din UE.

De asemenea, creşterea cheltuielilor cu educaţia este esenţială şi în ceea ce priveşte atingerea ţintelor UE 2020, pentru că, în acest fel, România ar putea avea în 2025 un cadru economic comparabil cu actuala medie din Europa de Est, reflectată cel mai bine de Letonia.

Cum poate creşte bugetul Educaţiei

Studiul UNICEF susţine că, în ciuda redresării lente a economiei româneşti după anii de criză, bugetul educaţiei ar putea creşte dacă se acordă prioritate reformelor din domeniu atunci când se alocă fondurile europene şi/sau dacă se extinde ponderea cheltuielilor publice la nivelul PIB-ului şi dacă creşte ponderea educaţiei în actualul buget.

Potrivit acestora, datele bugetare trebuie adunate cu mai multă precizie şi promptitudine şi raportate mai transparent organizaţiilor UE, precum Eurostat, şi publicului larg şi trebuie raportate date referitoare la buget şi cheltuielile efective, pentru a asigura transparenţă şi responsabilizare, dar şi pentru a monitoriza absorbţia fondurilor externe, în special a celor europene.

“Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6 la sută din PIB, cum este stabilit în Legea Educaţiei din 2011. Însă suntem conştienţi de faptul că, făcând referire la drepturile copilului, nu vom convinge pe nimeni. (…) Potrivit studiilor internaţionale, un an de şcoală în plus duce la creşterea veniturilor cu 8-9 la sută şi la scăderea cu 8 la sută a riscului de apariţie a unor probleme de sănătate. În general, cu cât ai mai multe studii, cu atât este mai mare venitul pe care îl obţii. Aşadar, un nivel de educaţie mai ridicat prezintă beneficii la nivel individual. (…) Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare. Acest lucru ar contribui semnificativ la reducerea disparităţilor”, a arătat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.

Opinia ministrului Remus Pricopie

Prezent la evenimentul de lansare a studiului, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a precizat că este convins că bugetul pe 2015 va fi pozitiv şi speră ca într-o zi să ajungă la 6 la sută din PIB, dar a menţionat că important este ca în sistem să existe stabilitate.

Ministrul Educaţiei a spus că a avut deja o discuţie cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe privind bugetul, însă, din experienţa anilor trecuţi, până la finalizarea acestuia vor mai fi cel puţin trei-patru discuţii. “În linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o creştere, dar este totuşi mai complicat, pentru că au scăzut contribuţiile sociale, ceea ce va avea un impact în 2015”, a declarat Pricopie.

Potrivit ministrului Educaţiei, acordarea a 6% din PIB în 2015 pentru educaţie este o solicitare “nerealistă”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.11.2014

Lăsați un comentariu


Europa

UE și-a prezentat oficial cele 5 principii care vor guverna relația cu Rusia

Iulian Soare

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate au prezentat miercuri un document comun privind abordarea UE în relațiile… Mai mult

Europa

Întâlnirea Biden – Putin la Geneva: Prima rundă de discuții a durat 2 ore

Iulian Soare

Prima rundă a summitului preşedinţilor american şi rus, Biden – Putin, de la Geneva s-a încheiat miercuri după aproape două ore, a declarat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Construcțiile, avans de aproape 6% după prima treime a lui 2021, cu accent pe clădirile rezidențiale

Marin Pana

Construcțiile au avansat după prima treime a lui 2021 cu 5,7% peste nivelul de anul trecut, recuperând rămânerea în urmă consemnată după primele două luni.… Mai mult

Stiri

La Bursă au intrat 5.000 de investitori noi în ultimul trimestru, atrași de creșterea cotațiilor

Adrian N Ionescu

  Numărul de investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a crescut cu 5.000 numai în ultimul trimestru, până la 70.000, potrivit  directorului general al… Mai mult

Europa

Principalul program de lucru al Orizont 2021 – 2022, adoptat -14,7 miliarde de euro

Iulian Soare

Comisia Europeană a adoptat miercuri principalul program de lucru al Orizont Europa pentru perioada 2021-2022, cu finanțări totale de 14,7 miliarde de euro, din care… Mai mult

Stiri

Cel mai mare furnizor de electricitate de pe piața concurențială și-a declarat insolvența

Adrian N Ionescu

Getica 95 Com, cel mai mare furnizor de electricitate de pe piața concurențială din România, și-a declarat insolvența. Compania alimentează cu energie Metrorex și este… Mai mult

Stiri

Articol susținut de ARPIM

Industria farmaceutică, domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

Vladimir Ionescu

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures” („Industria farmaceutică în cifre”), publicat marți de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată… Mai mult