Sub 50% din românii intervievați în cadrul studiului Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling (realizat de BestJobs şi Boston Consulting Group), cred că progresul tehnologic și globalizarea le vor afecta serios locurile de muncă.
Procentul încadrează România în categoria statelor cu cei mai puțini respondenți care estimează un impact major al acestor megatrenduri asupra locurilor de muncă.
Media celor 366.000 de persoane, din 197 ţări, cuprinse în eșantion, este de 61%.
Studiul analizează două megatenduri – schimbări tehnologice și globalizare – și două posibile reacții la acestea:
- disponibilitatea oamenilor de a adopta noi abilități pentru pozițiile lor actuale
- disponibilitatea lor de a dezvolta noi abilități pentru un loc de muncă total diferit, adică reprofilare
Rezultate globale
- În medie, 49% din intervievați consideră că progresele tehnologice (precum automatizarea, inteligența artificială și robotica) vor fi determinante pentru schimbările legate de joburi
- 45% cred că impact mai mare vor avea aspecte ale globalizării (precum comerțul și externalizarea)
Tehnologia este considerată principal factor în Rusia (47% vs. 38%), China (42% vs. 36%) și Germania (55% față de 50%), iar Globalizarea, în Japonia (59% față de 50%) și Arabia Saudită (52% vs. 43%).
România
În România, au fost intervievate 19.099 de persoane, cu vârste între 21 şi 50 de ani, dintre care:
- 46,2% absolvenţi de facultate
- 30,2% cu master
- 20,7% – absolvenți de liceu
- 1,2% au doctorat.
Românii cei mai îngrijorați că locul lor de muncă va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în domeniile:
- digital & analiză şi automatizare (59%)
- IT şi tehnologie (52%)
- finanţe şi audit (45,6%)
Cel mai puțin îngrijoraţi sunt angajații din sectoarele:
- vânzări (31%)
- juridic (24%)
- asistenţă socială (23%)
Cum reacționează românii la aceste provocări
Deși nu se tem foarte mult de consecințele pe care schimbările tehnologice și globalizarea le-ar putea avea asupra carierei lor, românii se numără printre intervievații care alocă mult timp învățării, perfecționării și dezvoltării profesionale (peste media din studiu), situație ce-i plasează în vecinătatea celor din Nicaragua și Venezuela:
Conform concluziilor, România ocupă locul 31 la indicatorul timp alocat pentru învăţare şi dezvoltare profesională – aproximativ 71% din respondenţii din țara noastră susțin că își ocupă cu astfel de activități săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru. Cei mai mulți dintre acești angajați care studiază pentru a-și optimiza skillurile lucrează în ştiinţă şi cercetare, IT şi sănătate.
În ceea ce privește disponibilitatea de a se adapta schimbărilor, peste două treimi dintre români (66,8%) sunt dispuşi să facă o schimbare totală, adică să accepte reconversia profesională.
Peste 33% ar face acest lucru doar dacă ar avea probleme serioase.
