Directorii de companii din România cred că există trei mega-tendinţe care le vor transforma afacerile în următorii ani: 1) progresul tehnologic, 2) schimbările demografice şi 3)epuizarea resurselor şi schimbările climatice. Sunt concluziile studiului anual întocmit de PriceWaterhouseCoopers, Global CEO Survey. Un alt element de luat în calcul este , potrivit celor 49 de CEO din România intervievaţi, şi urbanizarea.
92% dintre directorii generali au menţionat progresele tehnologice ca fiind una dintre primele trei tendinţe globale care le vor transforma cel mai mult afacerea în următorii cinci ani. Procentul este mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivel global şi european (81%).
Atât schimbările demografice cât şi deficienţa de resurse şi schimbările climatice au fost menţionate de jumătate (51% ) dintre directorii de companii din ţara noastră. Urbanizarea este văzută ca un alt element care le va influenţa modul de a face afaceri de cître 47% dintre ei.
Prin comparaţie, directorii de companii din Germania pun schimbările demografice pe primul loc (78%), iar cei din Franţa menţionează schimbările la nivelul puterii economice globale la egalitate cu progresele tehnologice (72%). Pe locul al doilea, după progresele tehnologice, repondenţii din China plasează urbanizarea (62%).
Identificarea modalităţilor prin care aceste mega-tendinţe pot fi folosite în avantajul companiilor reprezintă cheia succesului. Iar atunci când vorbesc despre schimbări, directorii de companii se gândesc la tehnologie şi informaţii, clienţi şi angajaţi, precum şi modelul organizational.
Pentru a valorifica aceste tendinţe, aproape toţi cei intervievaţi în România (96%) fac în prezent schimbări în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologie. Dintre ei, mai bine de o treime (35%) implementează sau au finalizat deja programe de schimbare în acest domeniu. Proporţia este similară celei de la nivel global.
În plus, 96% dintre directorii de companii din România susţin că schimbă strategiile de creştere şi de păstrare a bazei de clienţi. Aproximativ un sfert (24%) sunt în curs de implementare sau chiar au finalizat aceste programe. Procentul este însă mai mic decât cel de la nivel global. 34% dintre CEO din plan mondial au făcut deja acest lucru.
Directorii de companii din România vor să poată face planuri pe termen lung
Cei mai mulţi dintre directorii de companii, atât în ţara noastră cât şi la nivel global, spun că orizontul de timp pentru care elaborează planurile de dezvoltare este de trei ani. Procentul repondenţilor din ţara noastră (37%) este totuşi mai mic decât cel înregistrat la nivel global (51%) şi în Europa (48%).
Aproximativ o treime (31%) dintre directorii generali din România planifică în prezent doar pe un an. Procentul este relativ ridicat dacă îl comparăm cu cel de la nivel global şi din Europa (12%), dar şi cu cel înregistrat în Europa Centrală şi de Est (23%).
Situaţia se poate datora, în parte, incertitudinilor economice şi numeroaselor schimbări legislative, în special în domeniul fiscal, se arată în studiul PWC.
Mai bine însă de un sfert dintre directorii de companii chestionaţi, 27%, afirmă că reuşesc să planifice pe cinci ani , procent asemănător cu cel înregistrat la nivel global şi european.
În schimb, dacă sunt întrebaţi despre orizontul ideal de previziune, aproape jumătate (47%) dintre directorii de companii din ţara noastră ar dori să poată planifica pe cinci ani , procent superior celui de la nivel global (35%) şi în Europa (34%).
Alţi 37% dintre repondenţii din România ar dori să-şi poată elabora planurile de dezvoltare pe trei ani, acesta fiind orizontul de timp ideal în opinia celor mai mulţi dintre omologii lor la nivel global (40%).
Doar 2% dintre directorii generali din ţara noastră consideră că intervalul ideal de previziune este de un an.
Comparativ, unul dintre cele mai mari procentaje ale directorilor de companii care planifică în prezent pe cinci ani este înregistrat în Germania (42%). Însă în cazul altor state cu economii puternice cei mai mulţi CEO folosesc un orizont de previziune de trei ani. Ţările cu cele mai mari procente în acest sens sunt Japonia (64%) sau SUA (62%).
Şi când se discută despre orizontul ideal de previziune, majoritatea directorilor generali din ţările dezvoltate aleg acelaşi interval de timp -3 ani: Italia (53% dintre respondenţi), Marea Britanie şi Japonia (50%), SUA (48%).
Revine optimismul în afaceri în România
Optimismul regăsit anul trecut cu privire la perspectivele de dezvoltare a afacerilor pare să se menţină. 86% din directorii generali din România se declară încrezători în perspectivele companiilor de a-şi creşte veniturile în următorul an. Comparativ, 85% dintre directorii de la nivel global şi 79% din Europa cred acelaşi lucru.
39% se declară foarte încrezători (acelaşi procent la nivel global şi 32% în Europa), în uşoară scădere faţă de ediţia precedentă, iar 47% oarecum încrezători (acelaşi procent în Europa şi 46% la nivel global). Rezultatele înregistrate în ţara noastră arată un nivel uşor mai ridicat de încredere şi în comparaţie cu Europa Centrală şi de Est, unde 73% dintre respondenţi s-au declarat optimişti cu privire la perspectivele de creştere a companiilor.
Faţă de anul trecut, atât în România cât şi pe plan global, se observă o creştere substanţială a procentului celor care cred că situaţia economică globală se va îmbunătăţi – de la 13% la 45% în ţara noastră, respectiv de la 18% la 44% pe plan global.
Nivelul de optimism este mai redus în rândul directorilor companiilor din Europa Centrală şi de Est: doar un sfert (26%) dintre respondenţi mizează pe îmbunătăţirea situaţiei economice globale, în timp ce peste jumătate (56%) dintre ei cred că aceasta va rămâne neschimbată.
Printre ţările cu cei mai optimişti respondenţi se numără Franţa şi Marea Britanie, unde 63% şi respectiv 61% dintre directorii generali sunt de părere că situaţia economică globală se va îmbunătăţi.
La polul opus, directorii de companii din Rusia sunt printre cei mai pesimişti, doar 17% mizând pe creştere, în timp ce 30% prevăd o înrăutăţire a situaţiei economice.
Directorii români văd perspective de creştere a afacerilor în Germania şi Rusia
Germania este considerată cea mai importantă piaţă pentru perspectivele de creştere a companiilor din România, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung.
Întrebaţi care sunt cele mai importante trei ţări pentru perspectivele de dezvoltare a companiilor în următorul an, 27% dintre repondenţii din România s-au referit la Germania, 18% la Rusia, 12% au menţionat Franţa şi Ungaria, urmate la egalitate (10%) de China, SUA, Marea Britanie, Austria, Republica Cehă, Italia, Turcia.
Prin comparaţie, directorii de companii din Europa Centrală şi de Est sunt orientaţi într-o mai mare măsură spre super-puterile economice mondiale: Germania (35% dintre repondenţi), China (27%), SUA (25%).
Iar pentru cei de la nivel global, topul ţărilor cu influenţă semnificativă asupra creşterii afacerilor este format din China (33% dintre respondenţi), SUA (30%) şi Germania (17%).
Pe de altă parte, România este văzută de 1% dintre directorii de companii de la nivel global ca ţară cu potenţial de extindere pentru afacerea lor. Ţara noastră se află la egalitate cu ţări precum Olanda şi Elveţia şi înaintea Republicii Cehe, Ungariei, Greciei sau Austriei.
3% dintre directorii generali din Europa şi din Europa Centrală şi de Est văd ţara noastră ca destinaţie pentru extinderea afacerii lor.
Ce îi îngrijorează pe CEO din România
92% dintre directorii generali din România sunt preocupaţi de povara fiscală, în timp ce 86% se arată îngrijoraţi de răspunsul autorităţilor la deficite şi la creşterea datoriilor şi tot atâţia de persistenţa creşterii lente sau negative în economiile dezvoltate.
Referitor la povara fiscală, proporţia celor îngrijoraţi de acest aspect în România a crescut semnificativ faţă de anul trecut, când se ridica la 67%, iar România devine astfel a doua ţară după Franţa (100%) în care CEO sunt preocupaţi de acest aspect.
Priorităţile guvernului, în viziunea directorilor de companii din România
Directorii de companii din cred că mai importante trei priorităţi pe care ar trebui să le aibă Guvernul sunt:
- îmbunătăţirea infrastructurii, menţionată de 88% dintre cei ei– cel mai mare procent din lume, peste cele înregistrate la nivel global (50%), în Europa (36%) şi Europa Centrală şi de Est (44%);
- asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi a accesului la finanţare: 65% dintre respondenţi, procent mai mare decât în cazul omologilor la nivel global (53%) şi al celor din Europa Centrală şi de Est (51%);
- crearea unui sistem fiscal mai competitiv şi mai eficient la nivel internaţional, opinie împărtăşită de 53% dintre respondenţi.
Un răspuns
La paleta larga de cerinte ale oamenilor de afaceri si ale dezvoltarii, iata ca masurile punctuale sau de grup nu mai pot fi suficiente.Asteptarile antreprenorilor si investitorilor impun rezolvarea imediata, in totalitate si profunzime a celor aratate – printr-un „proiect national” cuprinztor de „dezvoltare economica”.Identificarea unui neajuns, dezbaterea sa si adoptarea unor masuri corective peste luni sau ani de zile, face ca Romania sa ramina necompetitiva economic, iar optimismul economic sa fie pur teoretic…