marți

24 mai, 2022

Studiu PIAROM/ Problemele de structură și de sistem ale forței de muncă. Exemple

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 noiembrie, 2016

forta-de-muncaÎn aparență un lucru bun, creșterea economică însoțită de creșterea numărului de angajați ascunde o defecțiune de sistem: în România tind să se consolideze sectoarele economice care se bazează pe munca necalificată.

O analiză atentă a forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României realizată de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) confirmă probleme mai vechi ale economiei românești (de exemplu, diferența majoră a gradului de dezvoltare al regiunilor sau ineficiența sistemului de învățământ tehnic și profesional) și scoate la lumină probleme până acum nesemnalate.

O problemă de sistem: crește numărul de angajați necalificați

Probabil cea mai semnificativă revelație este aceea că, în ansamblu, forța de muncă necalificată a crescut cu 8% într-un an de zile.


Analiza coordonată de doctorul  în economie  Mihai Cioc, lector universitar la ASE București, arată că sunt județe în România care se apropie, sau depășesc, procentul de 25% muncitori necalificați în total forță de muncă la nivelul județului.

Mai exact 9 județe- Teleorman, Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Buzău, Vrancea, Covasna, Bihor și Bistrița Năsăud– au o problemă gravă cu structura forței de muncă angajate.

Datele sintetizate:

1Potrivit datelor comunicate de Oficiul județean de forță de muncă, în primele 5 ocupații în județul Bistrița Năsăud, de exemplu, cel mai mare număr de contracte de muncă (4.626) sunt încheiate pentru poziția de muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor.


La nivelul întregii țări, datele consolidate arată că există 14 ocupații, fiecare cu peste 10.000 de contracte de muncă necalificată. Aceste 14 ocupații au un total de 569.598 contracte de muncă- peste 10% din numărul total de angajați.

2Cele mai multe- 97.304 contracte de muncă– se regăsesc la clasificarea ”muncitor necalificat în industria confecțiilor”.

Situația o determină pe Anca Vlad, președinte fondator al Patronatului, să se întrebe dacă nu cumva autoritățile ar trebui să revizuiască inclusiv Codul ocupațiilor din România ținând cont că industria confecțiilor este una care se bazează pe personal calificat.

O problemă de orientare: cresc industriile cu productivitat mică chiar și în UE

Tabloul general al forței de muncă angajate descris de studiul PIAROM arată, la nivel național, că top 5 ocupații din sectorul privat, cu 11,5% din numărul contractelor de muncă înregistrare este:

  • Șoferi mașini de mare tonaj – 128.000 contracte de muncă
  • Vânzători – 125.000 contracte de muncă
  • Lucrători comerciali – 120.000 contracte de muncă
  • Muncitori necalificați în industria confecțiilor – 97.000 contracte de muncă
  • Agenți de securitate – 93.000 contracte de muncă

O comparație în termeni de competitivitate la nivelul UE arată că în România cresc în prezent domenii care au un grad scăzut de competitivitate chiar și în state consolidate din Uniunea Europeană. O analiză a primelor 5 industrii angajatoare în două regiuni de dezvoltare:

3O altă problemă semnalată de autorii studiului este aceea că, din perspectiva forței de muncă angajate, în România cresc sectoare cu cifre de afaceri mari dar care au contribuții scăzute la PIB.

În schimb, afirmă președintele PIAROM Cristian Pîrvan, sectorul de transport, care are cei mai mulți angajați, nu beneficiază de sprijinul autorităților.

O problemă de politici publice: raportul angajați/șomeri

O problemă au și politicile sociale și de ocupare a forței de muncă. Din analiza PIAROM reiese o diferență majoră între județe în ceea ce privește raportul dintre numărul de contracte de muncă și numărul oficial de șomeri.

4Extremele sunt la mare distanță: în Teleorman sunt 2,27 contracte de muncă la un șomer, în Ilfov sunt 71,99 contracte de muncă la un șomer.

Cu putere de exemplu, o privire asupra industriei ”răsfățate” a momentului, industria IT, unde forța de muncă- programatori și asimilați acestora- este distribuită profund inegal în România.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

5O explicație care aduce anumite corecții fenomenului de polarizare accentuată a distibuției acestui tip de angajați este aceea că industria IT se bazează mult pe personal care lucrează ca formă de organizare PFA, larg acceptată în mediul privat.

Dar: cele 30 de contracte de muncă încheiate în județul Ialomița privesc probabil angajații de la stat- foarte puțini pentru așteptările înalte referitoare la informatizarea instituțiilor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: