Prăpastia existentă între regiunile Uniunii Europene unde crește numărul populației și cele care se depopulează se va adânci în următoarele decenii, potrivit unui raport publicat joi de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.
Raportul evaluează impactul îmbătrânirii și al tendințelor demografice asupra productivității muncii, PIB-ului, accesului la servicii, asupra atitudinilor politice și alegerilor din ultimii 10, și proiectează modul în care aceste tendințe vor evolua până în 2050.
O creștere a ponderii populației peste 65 de ani este asociată cu scăderea PIB, iar un studiu realizat în 2017. Acest tipar este observabil în timp și sugerează că îmbătrânirea este acompaniată de stagnarea creșterii PIB în viitor.
Un studiu realizat în 2017, ce a analizat impactul îmbătrânirii populației asupra PIB-ului din 20 de state OECD, a relevat că este nevoie de o creștere a PIB-ului cu 4,2% într-un deceniu pentru a contrabalansa impactul îmbătrânirii populației în perioada 2015 – 2045.
Principalele concluzii ale studiului:
- Mobilitatea semnificativă a tinerilor (20 – 24 de ani) are un impact major asupra schimbărilor demografice și este determinată în special de studii și locurile de muncă. Unele regiuni prosperă, grație atragerii tinerilor, în timp ce zonele de proveniență rămân în urmă, întrucât nu oferă suficiente oprtunități.
- Îmbătrânirea populaţiei europene nu se accentuează doar în zonele rurale, ci şi în cele urbane, chiar dacă există un procent mai mare al persoanelor vârstnice în spaţiul rural. De fapt, zonele urbane mici şi medii sunt cele cu riscul cel mai mare de depopulare, întrucât le lipsesc atracţiile socio-economice din oraşele mari.
- Preferințele privind rezidența diferă în funcție de ciclul de viață. Tinerii preferă pentru zonele urbane, în timp ce familiile tind să-şi stabilească domiciliul cu prioritate la periferia oraşelor, iar vârstnicii, în zonele rurale.
- Accesul la servicii în diverse zone diferă pentru categoriile de vârstă: ariile urbane oferă un acces mai bun la magazine și facilități medicale, comparativ cu ruralul. De aceea, ruralul este mai puțin atractiv pentru tineri, ceea ce consolidează depopularea din aceste regiuni.
- Diferenţele de ritm al îmbătrânirii şi depopulării între teritorii pot agrava inegalităţile economice. Ponderea populației în vârstă poate crește cu patru puncte procentuale în zonele cu depopulare, comparativ cu ponderea regiunilor unde populația crește. Aceasta poate duce la polarizarea atitudinilor față de UE și imigrație și la stimularea populismului.
”Aceste date ne ajută să observăm diversitatea şi dinamicile regionale, pe care le vom folosi pentru a ne orienta mai bine iniţiativele de răspuns la provocările cu care ne confruntăm”, spune vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Democraţie şi Demografie, Dubravka Suica.
”Demografia nu este relevantă doar pentru o economie europeană puternică, ci şi pentru funcţionarea democraţiilor noastre”, constată comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel.
