Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Cronicile

Studiu IPP / După 2,8 miliarde euro absorbiți pentru apă și canalizare, mai mult de jumătate dintre români au wc-ul în curte

de Vladimir Ionescu 22.5.2013

În cei cinci ani și jumătate de când este membră a Uniunii Europene, România a absorbit 2,8 miliarde de euro din fonduri structurale pentru investițiile administrațiilor locale în rețelele de apă și canalizare, însă mai mult de jumătate din populația țării continuă să nu aibă acces la servicii de canalizare, iar aproape jumătate dintre români nu au nici apă curentă în locuință, relevă un studiu dat publicității miercuri de Institutul de Politici Publice (IPP).

”Puţin peste jumătate din populaţia României (aprox. 11 milioane de locuitori) are astăzi acces la reţeaua de alimentare cu apă şi mai puţin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exerciţiu financiar al UE din care deja s-au contractat aprox. 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investiţiilor locale)”, susține IPP.

Potrivit sursei citate, în medie, 250 de milioane de euro a accesat un judeţ în actualul exerciţiu financiar european, dacă a implementat proiecte de finanţare pentru toate serviciile publice eligibile (apă – canalizare, managementul deşeurilor, termoficare, drumuri), adică peste 10 miliarde de euro în toată ţara (jumătate din toată suma alocată României în actualul exerciţiu financiar, 2007 – 2013).

Cu toate acestea, din diferite motive, centrale şi locale, nu s-au implementat proiecte peste tot în ţară, dar banii care se estimează a se accesa într-o regiune pentru finanţarea serviciilor locale importante se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro, mai arată IPP.

Investiții pe categorii de utilități, potrivit IPP:

  • Salubritate. Investiţiile făcute de administraţia locală (primăriile, până în acest moment, fiind responsabile de serviciu) au fost foarte modeste, tariful rămânând, şi din raţiuni electorale, foarte redus. Peste 40% din populaţia ţării, aflată mai ales în mediul rural, continuă să nu beneficieze de acest serviciu. În viitorul exerciţiu financiar se aşteptă investiţii importante pe care însă le vor gestiona Consiliile judeţene. Un proiect actual pentru managementul integrat al deşeurilor într-un judeţ are, în medie, un buget de 30 milioane de euro. În total, până în prezent s-au contractat peste 950 de milioane de euro pentru 37 de judeţe – câştigătoare de proiecte europene, proiectele fiind în derulare.
  • Termoficare. Acest serviciu gestionat de primăriile de muncipii se află într-o paradoxală situație falimentară. Din ce în ce mai mulţi români se debranşează (doar 30% din populaţia din mediul urban mai este branşată la reţeaua de termoficare centralizată) şi totuşi autorităţile locale preferă să beneficieze mai departe de fondurilor guvernamentale (din Fondul de rezervă) în valoare totală de peste 100 milioane de euro. Din faptul că numai 6 municipii şi un judeţ au accesat proiecte prin POS Mediu pentru eficientizarea sistemelor de încălzire urbană (în total aprox. 200 de milioane de euro) rezultă că autorităţile locale nu sunt interesate să îşi asume responsabilităţi ca să oprească risipa de resurse publice, ci vor aştepta în continuare, comod, să li se transfere fonduri din plan central.
  • Alimentare cu apă/canalizare. Procentul populaţiei cu acces la serviciu este în continuare foarte mic în raport cu cel al altor state membre UE: 55% dintre români au acces la sistemul de alimentare cu apă şi 45% la canalizare. În total au fost contractate până în prezent aprox. 2,8 miliarde euro pentru proiectele de alimentare cu apă/canalizare, un proiect structural pentru un judeţ fiind, în acest exerciţiu financiar, în medie de 90 milioane de euro. Majoritatea judeţelor au finalizate/în implementare asemenea proiecte, cu excepţia judeţelor Ialomiţa, Sălaj şi Vaslui.
  • Infrastructura de drumuri. A reprezentat în acest exerciţiu financiar 2007 – 2013 prioritatea absolută a autorităţilor locale (Consiliile Judeţene fiind principalele eligibile). Singurul Consiliu Judeţean care nu a accesat fonduri din Programul Operaţional Regional pentru drumuri a fost Braşovul. Volumul total al fondurilor contractate până în prezent se ridică la aprox. 700 milioane euro, media unui proiect judeţean de reabilitare a infrastructurii de drumuri fiind de 6,6 milioane de euro. Municipiile Bacău, Oradea, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Târgovişte, Craiova, Galaţi Târgu Jiu, Târgu Mureş, Piatra Neamţ şi Tulcea (în total aprox. 120 milioane de euro) au accesat bani pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Dan Bucșa, UniCredit: Evoluția finanțării economiei locale – ce merge prost și ce îngrijorează

Alexandra Pele

Teoria potrivit căreia România a avut de câștigat de pe urma lansării ”tiparniței de bani” în Europa, lichiditatea din piață generând o scădere a costurilor… Mai mult

Europa

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început activitatea – Sindicatele trimit spre anchetare 9 cazuri de abuz

Vladimir Ionescu

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început miercuri activitatea, la Bratislava, ceremonia inaugurală fiind urmată de primă reuniune a Consiliului de Administrație. Noua instituție UE va… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere clasei politice să rezolve tensiunile acumulate în piața muncii

Vladimir Ionescu

Consiliului Investitorilor Străini (FIC) îndeamnă partidele din România să reconstruiască încrederea în sistemele politicilor publice și legislativ al țării și să adopte rapid măsuri pe… Mai mult

Europa

Catalonia / A doua zi de ciocniri între manifestanții pro-independență și forțele de ordine

Vladimir Ionescu

Mii de oameni au manifestat în Catalonia pentru independența regiunii față de Madrid, pentru a doua zi, protestele degenerând marți noaptea în violențe și ciocniri… Mai mult

Europa

Cum arată inflația în statele UE – România rămâne pe podium în ciuda scăderii din septembrie

Adrian N Ionescu

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,5%), Slovacia (3%) şi Ungaria (2,9%), potrivit datelor publicate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă sesizează CCR cu o excepție ridicată de Elena Udrea pentru judecarea de la zero a dosarului Gala Bute

Vladimir Ionescu

Instanţa supremă va sesiza CCR în legătură cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Elena Udrea pentru a obține rejudecarea de la zero a Dosarului… Mai mult

Europa

România, cea mai mare creștere anuală a înmatriculărilor de autoturisme din UE, în septembrie

Adrian N Ionescu

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 118,2% în septembrie 2019, față de aceeași lună… Mai mult