luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 mai, 2013

În cei cinci ani și jumătate de când este membră a Uniunii Europene, România a absorbit 2,8 miliarde de euro din fonduri structurale pentru investițiile administrațiilor locale în rețelele de apă și canalizare, însă mai mult de jumătate din populația țării continuă să nu aibă acces la servicii de canalizare, iar aproape jumătate dintre români nu au nici apă curentă în locuință, relevă un studiu dat publicității miercuri de Institutul de Politici Publice (IPP).

”Puţin peste jumătate din populaţia României (aprox. 11 milioane de locuitori) are astăzi acces la reţeaua de alimentare cu apă şi mai puţin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exerciţiu financiar al UE din care deja s-au contractat aprox. 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investiţiilor locale)”, susține IPP.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit sursei citate, în medie, 250 de milioane de euro a accesat un judeţ în actualul exerciţiu financiar european, dacă a implementat proiecte de finanţare pentru toate serviciile publice eligibile (apă – canalizare, managementul deşeurilor, termoficare, drumuri), adică peste 10 miliarde de euro în toată ţara (jumătate din toată suma alocată României în actualul exerciţiu financiar, 2007 – 2013).


Cu toate acestea, din diferite motive, centrale şi locale, nu s-au implementat proiecte peste tot în ţară, dar banii care se estimează a se accesa într-o regiune pentru finanţarea serviciilor locale importante se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro, mai arată IPP.

Investiții pe categorii de utilități, potrivit IPP:

  • Salubritate. Investiţiile făcute de administraţia locală (primăriile, până în acest moment, fiind responsabile de serviciu) au fost foarte modeste, tariful rămânând, şi din raţiuni electorale, foarte redus. Peste 40% din populaţia ţării, aflată mai ales în mediul rural, continuă să nu beneficieze de acest serviciu. În viitorul exerciţiu financiar se aşteptă investiţii importante pe care însă le vor gestiona Consiliile judeţene. Un proiect actual pentru managementul integrat al deşeurilor într-un judeţ are, în medie, un buget de 30 milioane de euro. În total, până în prezent s-au contractat peste 950 de milioane de euro pentru 37 de judeţe – câştigătoare de proiecte europene, proiectele fiind în derulare.
  • Termoficare. Acest serviciu gestionat de primăriile de muncipii se află într-o paradoxală situație falimentară. Din ce în ce mai mulţi români se debranşează (doar 30% din populaţia din mediul urban mai este branşată la reţeaua de termoficare centralizată) şi totuşi autorităţile locale preferă să beneficieze mai departe de fondurilor guvernamentale (din Fondul de rezervă) în valoare totală de peste 100 milioane de euro. Din faptul că numai 6 municipii şi un judeţ au accesat proiecte prin POS Mediu pentru eficientizarea sistemelor de încălzire urbană (în total aprox. 200 de milioane de euro) rezultă că autorităţile locale nu sunt interesate să îşi asume responsabilităţi ca să oprească risipa de resurse publice, ci vor aştepta în continuare, comod, să li se transfere fonduri din plan central.
  • Alimentare cu apă/canalizare. Procentul populaţiei cu acces la serviciu este în continuare foarte mic în raport cu cel al altor state membre UE: 55% dintre români au acces la sistemul de alimentare cu apă şi 45% la canalizare. În total au fost contractate până în prezent aprox. 2,8 miliarde euro pentru proiectele de alimentare cu apă/canalizare, un proiect structural pentru un judeţ fiind, în acest exerciţiu financiar, în medie de 90 milioane de euro. Majoritatea judeţelor au finalizate/în implementare asemenea proiecte, cu excepţia judeţelor Ialomiţa, Sălaj şi Vaslui.
  • Infrastructura de drumuri. A reprezentat în acest exerciţiu financiar 2007 – 2013 prioritatea absolută a autorităţilor locale (Consiliile Judeţene fiind principalele eligibile). Singurul Consiliu Judeţean care nu a accesat fonduri din Programul Operaţional Regional pentru drumuri a fost Braşovul. Volumul total al fondurilor contractate până în prezent se ridică la aprox. 700 milioane euro, media unui proiect judeţean de reabilitare a infrastructurii de drumuri fiind de 6,6 milioane de euro. Municipiile Bacău, Oradea, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Târgovişte, Craiova, Galaţi Târgu Jiu, Târgu Mureş, Piatra Neamţ şi Tulcea (în total aprox. 120 milioane de euro) au accesat bani pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: