Volumul investiţiilor publice a scăzut continuu în ultimii doi ani, la fel ca şi transparenţa acestor cheltuieli, iar indicele clientelismul politic în atribuirea fondurilor a depăşit valoarea celui înregistrat în anii 2007 şi 2008, când a atins maximul, arată Raportul „Amurgul investiţiilor”, realizat de Expert Forum (EFOR), prezentat vineri.
Analiza EFOR constată regrese la toate capitolele folosirii banilor publici:
- investiţiile publice sunt în cădere liberă în ultimii doi ani
- politizarea alocărilor a revenit
- opacitatea deciziei a crescut în loc să scadă.
1. Căderea investiţiilor publice
„Obiectivul declarat al guvernării era accelerarea absorbţiei de fonduri UE, ceea ce presupune alocări crescute pentru cofinanţarea investiţiilor. Dacă absorbţia ar fi sporit, cum se spune din surse oficiale, ar fi trebuit să se vadă în paralel şi cheltuieli crescute în bugetul naţional, ceea ce nu e cazul”, se spune în Raport.
Exemplul oferit de EFOR: Pe POS-Transporturi trebuie absorbiţi anul acesta 5,46 miliarde de lei, care altfel se vor pierde; până la 1 iulie s-au tras însă 0,23 miliarde lei (adică 4.2%), se scrie în Raport.
2. Politizarea alocărilor de bani
EFOR a măsurat influenţa politică asupra distribuirii fondurilor de investiţii în teritoriu, după 2005.
Pentru perioada 2005 – 2011, vârf al politizării au fost 2007 şi 2008, ultimii ani ai Guvernului Tăriceanu.
Efectul s-a diminuat întrucâtva, spune studiul, în anii de criză, o dată cu sumele disponibile, şi a revenit în ultimii doi ani.
Noua distribuţie politică în teritoriu, cu procentele uriaşe ale USL, face mai puţin relevantă alocarea funcţie de apartenenţa liderilor locali. „Competiţia cea mai acerbă pentru resurse/alocări s-a declanşat în interiorul taberei puterii: există opinii, ce nu pot fi încă verificate pe baza noastră de date, în sensul că primarii PNL au fost puternic dezavantajaţi financiar în 2012 şi ulterior. Dacă judecăm însă strict aritmetic pe datele existente, opoziţia a primit fonduri doar în proporţie de 2/3 prin comparaţie cu o situaţie de strictă neutralitate politică.”
Plutocratizarea alocărilor
„În medie, pe toată perioada, primele 100 de primării în ordinea veniturilor proprii au primit de două ori mai multe fonduri decât cele mai sărace 100 (Fig. 4). Quartila cea mai de jos a primăriilor, în ordinea veniturilor proprii per capita, a primit mai puţin de jumătate din sumele alocate quartilei superioare”.
Secretizarea alocărilor
Actualii guvernanţi au modificat reglementările, în anul 2013, pentru a nu se mai şti cui s-au dat banii, spune Raportul, amintind de OUG 103/2013, „prin care decizia a fost delegată către MDRAP, pentru ca toate repartizările de sume să se facă prin ordin al ministrului – care, nefiind HG, nu se publică în Monitorul Oficial”.
„În 2014 mecanismul a fost prelungit prin OUG 8/2014 într-o formă şi mai flexibilă decât înainte: MDRAP poate aloca fonduri <<pentru finanţarea unor cheltuieli urgente (deci nu neprevăzute, n. SI) în vederea derulării în bunecondiţii a activităţilor specifice administraţiei publice>>, de unde în 2011 şi 2012 destinaţia sumelor fusese limitată la cofinanţarea de proiecte UE.
Practic ministrul poate da bani oricui, pentru orice, fără obligaţia publicării înMOf, deciziile fiind considerate <<cu caracter individual>> (ceea ce este contrat spiritului legii). Destinaţia fondurilor e larg şi tentant definită, incluzând domeniile cultural, religios şi sportiv, prin cheltuieli <<realizate la nivel central sau local care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat>> (OUG 27/2014)”, scrie Sorin Ioniţă, analist de administraţie publică la EFOR, în prezentarea studiului.
