Pe 3 ianuarie va demara studiul clinic pentru un vaccin anti-Covid cu celule T, administrat sub forma unui plasture, relatează The Guardian citat de News.ro.
Compania engleză Emergex a fost înfiinţată în 2016, în Abingdon, pentru a dezvolta vaccinuri bazate pe celule T, creaţia profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al firmei şi profesor emerit de medicină moleculară la University College London.
Vaccinurile utilizează celule T pentru a înlătura celulele infectate din corp la scurt timp după contaminare, prevenind replicarea virală a acestora şi boala.
În timp ce anticorpii produşi de actualele vaccinuri anti-Covid se leagă de virus şi îl opresc din a infecta celulele, celulele T găsesc şi distrug celulele infectate. Şi vaccinurile dezvoltate deja de Pfizer/ BioNTech şi AstraZeneca/ Oxford University produc un răspuns de celule T, însă într-o măsură mai mică.
Emergex a primit undă verde din partea organismului elveţian de reglementare pentru a realiza un studiu clinic pe oameni în Lausanne, care va implica 26 de persoane care vor primi o doză mare şi una mică din vaccinul experimental, începând cu 3 ianuarie. Primele rezultate ale studiului sunt aşteptate în luna iunie.
Robin Cohen, director comercial al companiei, a spus: „Este prima dată când un organism de reglementare a aprobat începerea unui studiu pentru un vaccin anti-Covid care are ca unic scop generarea de răspuns de celule T în absenţa unui răspuns prin anticorpi şi acele celule T caută celulele infectate şi le ucide”.
Vaccinurile anti-Covid actuale provoacă în principal un răspuns de anticorpi care dispare în timp, ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie de doze suplimentare pentru a menţine protecţia faţă de virus.
Vaccinul Emergex va funcţiona diferit, ucigând rapid celulele infectate. Acest lucru înseamnă că poate oferi o imunitate pe termen mai lung – posibil decenii – şi ar putea funcţiona mai bine în lupta împotriva mutaţiilor virusului, a mai spus Cohen.
În final, vaccinul va fi administrat sub forma unui plasture de dimensiunea amprentei unui deget plin de micro ace care eliberează serul în câteva secunde. El ar putea rezista până la trei luni la temperatura încăperii, spre deosebire de celelalte vaccinuri care necesită depozitare specială în frigidere ori congelatoare.
Studiul va fi coordonat de profesorul Blaise Genton de la centrul pentru îngrijire primară şi sănătate publică de la Universitatea elevețiană din Lausanne.
