Studiu / 3 din 10 români nu știu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor

3 din 10 români nu știu că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor și că acestea sunt garantate prin lege, potrivit unui studiu sociologic național realizat la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Pilonul II, introdus în urmă cu 11 ani, administrează active nete în valoare de 10 miliarde de euro.

Marea majoritatea a românilor (86%) știe totuși de existența Pilonului II și cunoaște în mare măsură drepturile de participant la Pilonul II.

Campania guvernamentală negativă

Totuși, a produs confuzie, într-o anumită măsură, campania guvernamentală care pretextează reformarea Pilonului II, pentru a reduce și mai mult contribuțiile obligatorii la acest sistem.

Deși 71% din populația activă consideră că este necesară menținerea Pilonului II (pensia privată obligatorie), doar 55% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere că administratorii fondurilor de pensii investesc optim contribuțiile lor.

Legea prevede ca nivelul constribuţiei la Pilonul II să urce până la 6% din salariul brut, însă Guvernul a redus-o de la 5,1% la 3,75%, ceea ce a însemnat o scădere a contribuțiilor cu 12% pentru cei ale căror salarii nu au crescut în 2018, potrivit APAPR.

Din cauza nerespectării legii, sumele strânse în conturile individuale sunt mai mici cu 17,8%, pentru că nu s-a virat echivalentul a 1,9 miliarde de euro.

De asemenea, numai 5 din 10 înțeleg că toate contribuțiile la Pilonul II contează pentru dezvoltarea economiei românești, dar și că acești bani pot fi lăsați moștenire în eventualitatea unui eveniment nefericit apărut înainte de vârsta legală de pensionare.

Alte rezultate:

• Cei mai mulți dintre români sunt îngrijorați că nu economisesc pentru pensie: 51% dintre români nu reușesc deloc să pună bani deoparte, mai spun rezultatele studiului.
• Strategiile de economisire fiind mai degrabă aspiraționale decât o realitate, ceea ce înseamnă că Pilonul II este singura metodă de economisire pentru ei.
• Deși 56% dintre români se bazează în mare parte pe pensia de stat la momentul retragerii din activitate, doar un sfert din populație (26%) are încredere că statul nu va avea probleme să le asigure pensia.
• 67% dintre români consideră că în lipsa adoptării unor măsuri optime, statul se va confrunta cu dificultăți la plata pensiilor pentru generațiile viitoare.

„Pentru cei mai mulți dintre români, grija zilei de mâine se referă, la propriu, la ziua de mâine, și nu la economisire pe termen lung, cu atât mai puțin pentru momentul pensionării. Dar este din ce în ce mai evident faptul că românii au trecut dintr-o stare de pasivitate într-o stare de vigilență și de asumare activă a rolului de cetățean. Sunt mai atenți la drepturile pe care le au și la deciziile macro care au ecou în viața de zi cu zi”, a declarat Vasilica Andronic, sociolog, ISRA Center.

„Ne bucurăm că la 11 ani de activitate, românii ne consideră un partener de încredere, că își cunosc în mare parte drepturile și sunt conștienți că ei sunt unicii proprietari ai fondurilor acumulate în conturile individuale. Pilonul II, apărut pe fondul tendințelor demografice negative, s-a dovedit un succes, asigurând deja o sursă diversificată de venituri pentru români, la pensie. Vom continua să comunicăm cu publicul și să informăm cu privire beneficiile pe care Pilonul II le aduce atât societății, cât și economiei”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR.

Pilonul II avea, la finalul lunii septembrie 2018, 7,18 milioane de participanți și active nete în valoare de 9,99 mld de euro, dintre care peste 90% sunt investite în economia românească. Potrivit estimarilor APAPR, peste 1,5 milioane de participanți au acumulat deja o sumă peste 10.000 de lei în contul individual de Pilon II.

Randamentul mediu anualizat generat de fondurile de pensii private obligatorii de la lansare până în prezent a fost de 8,43%, conform calculelor APAPR.

Studiul a fost realizat de ISRA Center, în perioada 28 august – 13 septembrie 2018, pe un eșantion reprezentativ de 907 persoane cu vârste între 20 și 55 de ani, bărbați și femei, aflați în câmpul muncii, din mediul urban, cu o marjă de eroare de +/- 3,25%.