marți

16 iulie, 2024

13 noiembrie, 2016

autostraziPentru că nu reușește să facă autostrăzi și să disciplineze șoferii, autoritățile se pregătesc să le interzică permisul de conducere auto celor care nu vor absolvi cele 11 clase obligatorii (10 + clasa pregătitoare).

Măsura apare în Strategia națională de siguranță rutieră 2016 – 2020. Un document elaborat de Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră pentru ca România să-și atingă obiectivul de înjumătățire a numărului de decedați în accidente pe șosele și autostrăzi, comparativ cu anul 2010.

tabel morti accidente rutiere
(Click pe imagine pentru mărirea ei)

România are în continuare cea mai mare rată de decedați în accidente rutiere, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene – anul trecut, în țara noastră și în Bulgaria s-au înregistrat câte 95 de persoane decedate la un milion de locuitori.


Rata medie a deceselor în traficul rutier din UE a fost de 51,5 la 1 milion de locuitori.

Comisia Europeană a apreciat că România a făcut eforturi, dar e clar că mai are drum lung până la obiectivul asumat.

Numărul accidentelor a scăzut de la 2.796 în 2009 la 1.818 în 2014 (-35%), dar numărul vătămărilor s-a redus cu doar 9% (de la 15.295 la 13.237, pe an).

Pentru a-și respecta promisiunea, Strategia pentru perioada 2016 – 2020 vine cu noi idei, printre care și cea a condiționării accesului la un permis auto de finalizarea celor 11 clase (care include clasa pregătitoare, obligatoare acum).


Asta, de parcă ar fi epuizat metodele clasice de prevenire a acestor accidente.

România are o infrastructura nemodernizată, cu autostrăzi ce trec prin mijlocul satelor și drumuri prost sau chiar deloc semnalizate, investiții insignifiante în sistemele de automate de supraveghere a traficului.

Principalele cauze ale accidentelor rutiere – pietonii și viteza

Excluzând calitatea infarstructurii, principalele două motive de producere a accidentelor cu victime sunt indisciplina pietonilor (în 22% din accidentele grave) și viteza șoferilor (19,5%):

cauza-accidentelor-rutiere
      (Click pe imagine pentru mărirea ei)

Cea de-a treia cauză este neacordarea de prioritate pietonilor, o cauză ce este în creștere – în 2010, 8,6% din accidentele grave se produceau astfel, în timp ce ponderea din 2014 era de 10,2 puncte procentuale.

Dacă se dorește reducerea numărului de accidente grave, soluțiile și măsurile trebuie să se adreseze în primul rând acestora.

Iar pentru nerespectarea regulilor (de către pietoni și șoferi) singura soluție este înăsprirea sancțiunilor.

După exemplul altor state, România ar putea crește valoarea amenzilor pentru agresivitate în trafic și depășirea vitezei și chiar ar putea aplica sistemul din Danemarca, de raportare a valorii amenzii la venitul anual, calcularea ei ca procent din acesta.

În ceea ce-i privește pe pietonii care nu respectă regulile de traversare a drumurilor, strategia precizează că fenomenul ar putea „avea la bază și lipsa amenajărilor destinate pietonilor, respectiv amenajarea lor necorespunzătoare”. Ceea ce presupune că trebuie investiți bani în aceste menajări.

Nu există însă niciun studiu care să arate legătura dintre nivelul educației și comportamentul la volan sau statistică privind autorii accidentelor grave și nivelul educației lor care să ofere o fundamentare acestei propuneri legislative. 

Scopul real al reglementării: mai puțini șoferi

Oficial, explicația acestei condiționalități este asigurarea faptului că viitorii șoferi vor avea capacitatea intelectuală de a învăța regulile de circulație și de a analiza în trafic indicatoarele rutiere.

mihai-anitei„O persoană fără educație nu stăpânește regulile sociale, culturale, administrative și de legislație care să facă din conducătorul auto o persoană responsabilă, cu conștiința propriilor acțiuni, capabilă să anticipeze, să prevină, deci să fie o persoană care să nu constituie el însuși un factor de risc”, explică profesorul universitar Mihai Aniței (foto), președintele Colegiului Psihologilor din România, asociație ai cărei reprezentanți contribuie la elaborarea Strategiei.

Intenția reală – dacă nu pot controla fenomenul, guvernanții pot reduce prin această măsură intrările în trafic. Condiția înseamnă promoții mai reduse de șoferi, ceea ce implicit duce la probabilitate mai mică de accidente.

Lucrul acesta este discutabil, într-o țară în care rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor a urcat la 42% din elevi:

„În momentul de faţă, 42% este procentul elevilor care ţin de analfabetism funcţional, adică sunt elevi care nu sunt capabili să facă raţionamente elementare, nu ştiu să folosească operaţiile matematice elementare când se confruntă cu o situaţie din viaţa de zi cu zi”, potrivit președintelui Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, Cristian Hațu.

Dintre aceștia, o parte părăsesc șoala înainte de 11 clase, dar restul, de peste 20%, finalizează cele 11 clase obligatorii. Inutul de căutat deosebirile dintre  un analfabet funcțional cu diplomă de 11 clase și unul cu 10 sau 9, 8 clase.

„Terminarea a 11 clase nu garantează un comportament mai responsabil la volan”, recunoaște profesorul Aniței. „E o barieră formală. Mai ridicăm puțin ștacheta și îi mai ținem deoparte pe unii„, mai spune profesorul Aniței.

România – Soluții bizare pentru că nu pot fi corectate tare mai vechi

daniel-davidÎn opinia lui Daniel David (foto) doctor în psihologie, șofatul „trebuie să fie un drept pe care îl au cetățenii, chiar dacă nu face parte din drepturile omului în sens general”.

Înainte de introduce măsuri noi, ar trebui să fie aplicate cele existente, spune Danile David: „Dacă avem niște proceduri, hai să facem efortul ca să avem indicatori de calitate și rigoare mai mari pentru procedurile care există. Adică testele psihologice să fie făcute serios, examenele să fie la rândul lor serioase”.

El atrage atenția, pe de altă parte, că statul ar trebui să-și facă datoria și să nu mai existe persoane care să nu finalizeze învățământul obligatoriu. 

Corupția

Ideea face parte din inovațiile legislative prin care România încearcă să rezolve efecte create de mecanisme gripate (incapacitatea de a controla exemenele auto și sancționarea pe șosele). Și o face speculând o altă mare nereușită a sa – procentul de aproape 20% de tineri care abandonează învățământul înainte de termen.

Principalele două obiective recomandate de Comisie Europeană țin de îmbunătățirea gradului de educație și instruire a participanților la trafic, precum și  de întărirea controlului aplicării normelor rutiere.

Sunt două capitole care ar putea duce singure la înjumătățirea accidentelor cu morți, dacă s-ar reuși eliminarea corupției. Doar cazurile din ultimele două săptămâni sunt suficiente pentru a demonstra că România nu trebuie să inventeze noi bariere, unice în Europa, ci să asigure funcționarea corectă a mecanismului actual de obținere a permisului de conducere.

La o clinică privată din Argeș, au fost reținute săptămâna trecută două asistente şi administratora clinicii, acuzate că eliberau adeverinţe medicale pentru dosarul auto fără nicio examinare. Totul, pentru sume cuprinse 80 şi 120 de lei.

În momentul percheziției, anchetatorii au descoperit 25.000 de lei susceptibili a proveni din activitatea infracţională.

Reamintim că județul Argeș a devenit celebru în domeniu, anii trecuți, după ce s-a descoperit că polițiștii de aici acordau permise pe bani, inclusiv celor care nu știau să scrie și să citească.

Tot săptămâna trecută, și tot pentru luare de mită, au fost reținuți șeful Biroului Poliției Rutiere Piatra Neamț și șase agenți din subordinea acestuia. Alți șapte agenți au fost puși sub control judiciar.

Cei 14 sunt acuzați că au luat mită de 115 ori, sume cuprinse 50 lei și 400 lei, în perioada 22 aprilie – 18 mai 2016, pentru a-i amenda pe șoferii prinși nerespectând legea.

În Strategie apare o referire și la școlile de șoferi. Documentul recuboaște că școlile de şoferi nu pot fi controlate în mod eficient dacă îndeplinesc sau nu cerinţele de formare pentru desfăşurarea numărului minim de ore de teorie şi practică.

Potrivit datelor din acest document, în 2012, unele şcoli ar fi asigurat o instruire de 32 de ore / zi, pentru 365 zile pe an. 

Europa – infrastructură de calitate și tehnologie de vârf

Spre deosebire de România, care încearcă restricționarea accesului la permis, Comisia Europeană și statele membre discută măsuri pentru creșterea siguranței rutiere centrate pe îmbunătățirea infrastructurii și dotarea acesteia cu sisteme inteligente de avertizare etc, și pe introducerea tehnologiei de vârf:

  • Pentru a reduce numărul acestor victime, Comisia va elabora, în a doua jumătate a anului 2016, un plan general privind implementarea unor sisteme de transport inteligente capabile să coopereze, adică să realizeze o comunicare bidirecțională între vehicule, între acestea și infrastructurile rutiere, precum și între infrastructurile rutiere. Aceste sisteme permit vehiculelor să se avertizeze reciproc, în mod direct (de exemplu, în caz de frânare de urgență) sau prin intermediul infrastructurii (de exemplu, pentru a semnaliza apropierea unor lucrări rutiere).
  • UE a adoptat anul trecut legislația necesară pentru introducerea obligativității ca, de la 1 martie, 2018, toate mașinile noi din Europa să fie dotate cu sistemul eCall, care apelează automat numărul european de urgență 112 în cazul accidentelor grave și comunică automat, spre serviciile de urgență din zonă, localizarea exactă a locului unde s-a produs accidentul. Această măsură va îmbunătăți răspunsul serviciilor de urgență cu 50% în zonele rurale și cu 40% în cele urbane.
  • Dat fiind faptul că numărul autovehiculelor comerciale ușoare pe șosele este în creștere, ceea ce duce la creșterea riscului de implicare a acestora în accidente rutiere, este analizată ideea montării unor limitatoare de viteză la bordul acestor autovehicule, având în vedere și avantajele conexe din punct de vedere al protecției mediului și al schimbărilor climatice.
  • Comisia analizează introducerea obligativității dotării anumitor vehicule cu etiloteste antidemaraj, de exemplu în cazul transportului profesional (cum sunt autobuzele școlare)
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: