Strategia de export a României până în anul 2020: pe ce pot miza regiunile, în viziunea guvernului - CursDeGuvernare.ro
joi

21 octombrie, 2021

Strategia de export a României până în anul 2020: pe ce pot miza regiunile, în viziunea guvernului

18 iunie, 2014

Monitorul Oficial a publicat miercuri strategia de export a României pentru perioada 2014-2020, document aprobat săptămâna trecută de guvern.

Strategia configurează atât direcțiile în care România ar putea fi competitivă pe piețele externe, cât și lista binecunoscută de lucruri pozitive de care are nevoie economia reală pentru implementarea strategiei.

Lista proiectelor majore, specializare pe regiuni

Documentul adoptat de guvern propune crearea unei liste cu proiecte majore, agreate de clasa politică, cu prioritate în domeniile cercetării şi dezvoltării.


Pe această listă, Guvernul propune proiectul Extreme Light Infrastructure (mai cunoscut ca “laserul” de la Măgurele) şi Centrul de Cercetări Interdisciplinare Delta Dunării.
Lista ar urma să fie completată cu proiecte prioritare, potrivit unui consens politic.

Strategia de export vorbeşte de “specializarea inteligentă pe regiuni”, prin intermediul clusterelor. Conform viziunii guvernamentale, această specializare ar urma să fie:

  • Bucureşti-Ilfov: Electronică- Mecatronică; Maşini şi Echipamente- Maşini Agricole; Textile- Textile Tehnice
  • Nord Est: Textile- Textile Tehnice; Sănătate
  • Nord Vest: Energie Geotermală; Mobilă; Sănătate
  • Sud Muntenia: Industria Auto- Cercetare,
  • Sud Vest: Turism- Dunărea, Industria Auto
  • Sud Est: Logistică Inteligentă (legată de Portul Constanţa)
  • Centru: Energie- Biomasă
  • Vest: Agro Food- Biotehnologie; Energie- Energie Regenerabilă (solară); IT- soluţii IT

Previziunile pe sectoare ale economiei cu potențial de export 

Strategia de export face o evaluare de perspectivă a sectoarelor cu potenţial de export, cu următoarele concluzii:

Sectoarele pe care mizează economia la capitolul export sunt produsele din cauciuc, autovehicule şi accesorii auto, echipamente şi aparate electrice şi electrotehnice, sectorul IT, mobilă


Sectoarele care ocupă un loc modest în topul exportatorilor, dar pe care se poate miza sunt producţie alimentară, vin şi băuturi alcoolice, produse textile prelucrate, produse chimice şi îngrăşăminte, nave şi componente

Sectoarele pe care nu se poate miza sunt produse farmaceutice, produse din sticlă, materiale de construcţii şi servicii de antrepriză, industria metalurgică

Noua strategie de export se va axa, potrivit strategiei guvernamentale, pe următoarele direcţii de acţiune:

  • domeniile cu tradiţii de export şi de înaltă performanţă (îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier, vinificaţie, produse alimentare, arte şi meserii)
  • domeniile cu tradiţie şi transfer tehnologic sau delocalizări favorabile ale ISD precum construcţii de maşini, mijloace de transport şi componente, electronică, electrotehnică, tehnică militară. În acest domeniu, un subsector dinamic cu mare potenţial de export va fi acela al tehnologiilor, echipamentelor şi proceselor integrate care vizează energiile regenerabile. În această grupă includem şi subsectoare dinamice precum cel al construcţiilor de nave, al produselor şi componentelor în domeniul aero-spaţial tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, ca vector central al noii economii care contribuie decisiv şi la lanţurile productive naţionale din toate domeniile de export dar care exportă şi o mare parte din producţie.
  • Domenii de mare viitor (regenerabile, produse organice)
  • Re-export si logistica
  • Specializarile inteligente multisectoriale

Investiţii Străine Directe orientate spre export

De revenirea investiţiilor străine în România vor beneficia, în viziunea guvernului, atât sectoarele care au atras deja investiţii- mijloace de transport, echipamente şi componente industriale, electronică şi electrotehnică- dar şi noi sectoare cu mare potenţial de export precum:

  • agricultură şi industria alimentară
  • domeniul IT&C
  • energia regenerabilă

Din punctul de vedere al investitorilor, pentru a rămâne competitivă, România trebuie să se axeze pe următoarele direcţii de acţiune :

  • Îmbunătăţirea climatului de afaceri, în special prin îmbunătăţiri la nivel juridic şi continuarea acţiunilor anticorupţie.
  • Sistemul administrativ mai transparent şi mai eficient
  • Investiţii majore şi susţinute în infrastructură
  • O mai bună absorbţie a fondurilor europene
  • Control bugetar judicios, strategie şi planificare bugetară coerentă

Analiza SWOT a economiei româneşti, efectuată de ministerul de resort, arată că România continuă să păstreze avantaje competitive în ceea ce priveşte costul resurselor umane.

Rămân ca principale vulnerabilităţi: lipsa de capital social, situaţia mediului de afaceri şi slabele abilităţi manageriale de a face faţă concurenţei bazate pe inovare şi noi modele de afaceri.

Descărcaţi AICI Strategia de export a României pentru 2014-2020

Accesarea fondurilor europene- pariul pierdut al tuturor guvernelor

Documentul aprobat de guvern precizează: “este necesară găsirea rapidă a unor noi motoare de creştere economică, având în vedere reducerea PIB potenţial de la 5% (înainte de 2008) la circa 2% în present, acest lucru îngreunând foarte mult convergenţa României la standardele zonei euro.”

În document se mai arată:

  • Fondurile europene sunt superioare investiţiilor străine, atât calitativ, prin orientarea în domeniile cu valoare adăugată mare, cât şi cantitativ.
  • Fondurile europene pot acţiona anticiclic într-o perioadă în care investitorii privaţi îşi regândesc strategiile de risc la nivel global.
  • Cauzele gradului redus de absorbţie a fondurilor europene din prezent sunt deficienţele la nivelul managementului în instituţiile de stat şi lipsa de motivare a personalului de execuţie.
  • Din fondurile disponibile în perioada 2007-2013, România a avut un grad de absorbţie de 9,7%, iar din lipsa datelor operative, mediul privat de afaceri îşi construieşte bugetele pe prognoze extrem de ambiţioase şi nerealiste ale guvernului de atragere a fondurilor şi, implicit, de creştere economică

Factorul de progres: IMM. Cum stă România la acest capitol

Strategia de export a României pentru perioada 2014-2020 admite: „Factorul decisiv în exportul românesc continuă să rămână IMM. De rezultatele şi performanţele acestora şi de abilitatea societăţii de a le susţine depinde, în ultimă instanţă, dezvoltarea într-o manieră sustenabilă a exportului românesc.”

O imagine a „motorului” economiei româneşti şi a factorilor care influenţează mersul acestuia este dată de următorii indicatori (surse Eurostat, Doing Business- care analizează 189 state ale lumii):

  • Media întreprinzătorilor români la 1.000 de locuitori- 50% faţă de media europeană
  • Gradul de sofisticare şi inovare în afaceri- locul 102
  • Accesul la tehnologii noi- locul 115
  • Gradul de dezvoltare al clusterelor de afaceri- locul 116
  • Gradul de dezvoltare al infrastructurii rutiere- locul 139
  • Gradul de dezvoltare al infrastructurii portuare- locul 128
  • Colaborarea între universităţi şi mediile de afaceri- locul 115
  • Plata taxelor- locul 134

Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Economiei, organismul care a lucrat la elaborarea documentului aprobat de guvern, mai recunoaşte că România se plasează sub nivelul european la următoarele capitole:

  • volum mic de resurse bugetare acordate instrumentelor şi sectorului public pentru activităţi de promovare şi susţinere
  • paralelisme şi ne-coordonare în activităţile de susţinere şi promovare ale sectorului public
  • lipsa unor instrumente de sprijin moderne (sistem integrat de baze de date, planificarea strategică a liniilor de export, paşaport de export, modernizarea reţelelor externă şi internă de susţinere din partea sectorului public, branding de ţară s.a.)
  • neracordarea la nivelul naţional de sprijin la export cu cel regional
  • întelegere greşită a scopului strategic al activităţilor pro-export: numai prin promovarea ofertei existente România nu va urca în ierarhia exportatorilor, fiind nevoie de un efort de adaptare continua a acesteia

De unde plecăm: performanţele exportului în perioada 2008-2013

Sub aspectul orientării geografice, se constată tendinţa exporturilor preponderent către ţări din regiune

Exporturile reprezintă activitatea cea mai relevantă de evaluare a competitivităţii naţionale.

În perioada 2007-2012, România a înregistrat o creştere a ponderii exporturilor totale în PIB, de la 29,3% în 2007, la 40% în 2012, dar se poziţionează sub media Uniunii Europene (44,7% în 2012).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În primele şapte luni ale anului 2013, exporturile fob ale României, in valoare de 28,19 miliarde Euro, au depăşit cu 7,7% volumul exporturilor din aceeaşi perioadă a anului 2012.

Produsele mai importante la exporturile româneşti din primele 7 luni ale anului 2013 sunt:

  • Autoturisme (7,2% din exporturile româneşti, cu o creştere de 55,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2012)
  • Părţi şi componente auto (7,2% / 18,3%)
  • Fire, cabluri, conductori electrici izolaţi (5,7% /3,0%)
  • Mobilier lemn (3,4% / 16,9%)
  • Produse din rafinarea ţiţeiului (3,4% / scădere -1,1%)
  • Anvelope din cauciuc (2,3% / 9,0%)
  • Medicamente (1,9% / 12,9%)
  • Pompe si compresoare cu aer sau gaze (1,7% /13,8%)
  • Aparatura telefonie (1,7% / scădere -25,5%)
  • Grâu (1,5 % / 133,0%)

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Fara infrastructura , strategia e doar pe hartie . Fara autostrazi si cai ferate dezvoltate (ambele) comertul (adica exportul in cazul specific) nu se poate dezvolta . Rolul e de a usura desfacerea marfurilor autohtone peste hotare . (nu ca e singura cerinta dar e esentiala)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Fara infrastructura , strategia e doar pe hartie . Fara autostrazi si cai ferate dezvoltate (ambele) comertul (adica exportul in cazul specific) nu se poate dezvolta . Rolul e de a usura desfacerea marfurilor autohtone peste hotare . (nu ca e singura cerinta dar e esentiala)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr