fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Statistică 2021: România, cel mai mic cost al vieții dintre statele UE și pe locul 23 din 27 la puterea de cumpărare locală

de Marin Pana , 26.1.2021

Într-o analiză a costului vieții, România se poziționează în luna ianuarie 2021 pe ultimul loc între țările UE, pe locul 35 din 41 de state europene și pe locul 94 din 139 de state analizate pe plan mondial de către site-ul numbeo.com.

Poziția ocupată este suprinzătoare dar și relevantă pentru zona din care facem parte, nu doar geografic dar și ca nivel de dezvoltare, cu observația că suntem relativ avantajați atunci când se calculează puterea locală de cumpărare.

Astfel, cu un index de 38,50, (referința de referință 100 este costul vieții în New York), ne plasăm ca și cost al vieții mai jos decât Bulgaria (40,92), Albania (40,25), Serbia (39,19) sau Bosnia și Herțegovina (38,56) dar ceva mai sus decât Macedonia de Nord (34,15), Rusia (33,17), Republica Moldova (32,68) sau Belarus (30,69%).

Dacă ne ducem la ultima coloană din tabelul prezentat în analiză, se poate observa că devansăm în materie de putere de cumpărare patru state relevante din UE, respectiv Grecia (indice 38,95, deloc întâmplător în contextul crizei declanșate de datoria externă excesivă), Bulgaria (40,26), Croația (43,13, unde „jocul” dintre venituri și prețuri le dă cu minus față de noi) – de reținut, însă, ambele au intrat pe traiectoria adoptării euro – și, din nou supriză, Portugalia (44,96, ușor sub noi).

Alte patru state membre UE stau mai bine decât noi la puterea de cumpărare, în contextul veniturilor și prețurilor de acolo, undeva în intervalul de index 45 – 50 pe care, la limită, îl prindem și noi: Letonia (45,94), Polonia (47,09), Ungaria (49,81) și Slovacia (50,39). Datele sugerează că acestea ar trebui să fie, pe termen mediu reperele de convergență pentru recuperarea decalajului de nivel de trai.

Clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr considerat a fi suficient de mare de contributori, datele fiind prelucrate de cel mai mare site de profil din lume.

Astfel, deși se poate aduce în discuție reprezentativitatea, formula de ponderare și faptul că statistica este centrată pe zona urbană, se conturează o imagine mult mai apropiată de percepția publică decât cea dată de o analiză exhaustivă a țărilor în cauză. Cert este că, cel puțin în zonele dens populate nu trăim chiar atât de rău pe cât se crede, dacă ne raportăm la practica europeană.

Apropo de practica europeană, se pot observa diferențe majore între marile economii ale Zonei Euro, provenite din costul vieții, unde ( ar trebui să luăm aminte și noi, pentru viitor) Germania câștigă detașat prin faptul că a reușit să mențină costul vieții relativ jos în pofida creșterii economice, prin controlul mai eficient al creșterii veniturilor decât în țările latine, Franța sau Italia.

În structură, indicatorii arată că avem cele mai ieftine alimente alături de Polonia, precum și cele mai mici chirii sau cele mai reduse note de plată la restaurant cu excepția Bulgariei. Polonia și Cehia au chirii aproape duble iar alimentele sunt semnificativ mai scumpe decât la noi în țările baltice, Slovacia sau Croația (care a depășit la acest capitol chiar și Spania).

Astfel, deși, per total, nu avem nici cele mai mari venituri și nici cele mai mici prețuri, ajungem să fim, din postura neașteptată de țară UE cu cel mai mic cost al vieții, pe locul 23 din 27 ca putere de cumpărare locală, ceea ce corespunde cu poziționarea potrivit nivelului PIB/locuitor ajustat cu nivelul relativ al prețurilor.

Poziționare pe care ar fi foarte util să încercăm să o păstrăm și să consolidăm calea optimă pe care am intrat spre convergența reală cu nivelul de trai european. Fără să forțăm majorări de venituri, care nu au corespondent în producția realizată, mai importantă fiind păstrarea unui nivel modic al avansului inevitabil al prețurilor spre uzanțele europene.

NOTĂ:

Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de  software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult